O biografie basarabeană: Cristian Mungiu la Cahul

Vineri 15 și sâmbătă 16 martie va avea loc la Cahul, în Republica Moldova evenimentul intitulat O biografie basarabeană.

La invitația Primăriei locale, organizatoarea evenimentului, regizorul Cristian Mungiu va fi prezent la Cahul pentru lansarea cărții Tania Ionașcu, bunica mea. O biografie basarabeană, volum apărut în România anul trecut la editura Humanitas.

Tania Ionașcu s-a născut în anul 1916 în Cahul iar cartea evocă povestea familiei ei, având ca punct central tragicele consecințe ale zilei de 28 iunie 1940, data la care sovieticii au acaparat Basarabia.

Cristian Mungiu: Prin 1991, după Podul de flori, am fost pentru prima data la Cahul cu bunica, să-și vadă casa natala și să vorbească cu cei care mai rămăseseră în viață. Am făcut atunci niște fotografii iar mai târziu, când am decis să povestesc viața bunicii, le-am inclus în volum. Bunica n-a vrut să se mai întoarcă vreodată acasă însă mă bucur să mă întorc eu acum pentru ea și să împărtășesc povestea ei celor de acolo. Trecutul nu poate fi schimbat dar uneori face bine sa îl povestim celor care sunt în viață astăzi.

Nicolae Dandiș, Primarul municipiului Cahul: Cunoașterea trecutului este esențială pentru proiectarea viitorului. Multe personalități din România își au originile în Basarabia, inclusiv în Cahul. Suntem onorați de prezența dlui Mungiu la Cahul și îi mulțumim că a acceptat invitația noastră de a veni cu prezentarea cărții și a filmelor care ne-au făcut cunoscuți în lume.

Lansarea de carte va avea în data de 15 martie la ora 16:00 la Sala de festivități a Universității de Stat ”B.P. Hasdeu” din Cahul și va fi prefațată de o introducere și de o discuție cu cei prezenți și urmată de o sesiune de autografe.

Cu ocazia prezenței în Cahul, în cadrul evenimentului vor fi proiectate la Palatul de Cultură „N.Botgros” din Cahul și două filme ale regizorului. 4 luni, 3 săptămâni și 2 zile va fi proiectat sâmbată 15 martie de la ora 18:30, va fi introdus de regizor și va fi urmat de o discuție cu publicul. Bacalaureat va fi proiectat pe 16 martie de la ora 18:30, în cadrul evenimentelor prilejuite de proiectul ”Cahul-capitala cultural-creativă a Republicii Moldova”.

Atât pentru lansarea de carte cât și pentru discuția care va urma proiecției de film, partenera de dialog a lui Cristian Mungiu va fi jurnalista Amalia Enache.

Amalia Enache: Este pentru prima dată când voi ajunge în Republica Moldova și vă mărturisesc că îmi doream să o descopăr cu cel mai potrivit prilej. Sunt o mare admiratoare a filmelor și omului Cristian Mungiu, pentru finețea și profunzimea lui excepționale, pentru felul unic în care ne arată subtilități ale naturii umane. Abia aștept să vorbim despre cartea sa, despre filme, despre cum l-a influențat originea lui basarabeană în evoluția sa. Și mai ales, abia aștept să întâlnesc oamenii din Cahul!

Lansarea cărții Tania Ionașcu, bunica mea, O biografie basarabeană la Cahul este realizată cu sprijinul primăriei municipiului Cahul.

În România cartea este distribuită de către editura Humanitas prin librăriile partenere.

Păreri?

R.M.N. regia Cristian Mungiu // Primele recenzii din presa internațională

Cel mai recent film al regizorului Cristian Mungiu, R.M.N., a avut premiera mondială pe 21 mai, la Festivalul de Film de la Cannes.

La proiecție au participat Cristian Mungiu, actorii Marin Grigore, Judith State, Macrina Bârlădeanu, Orsolya Moldován și Maria Drăguș, directorul de imagine Tudor Vladimir Panduru, scenografa Simona Pădurețu, editorul Mircea Olteanu și producătorul Tudor Reu.

După încheierea proiecției, au apărut și primele recenzii în publicațiile internaționale:

‘This is a complex film, so replete with ideas that one might expect the aesthetics to be of lesser concern, but “R.M.N.” is almost absurdly handsome. Tudor Panduru’s photography makes superb use of a 2.39:1 extreme-widescreen aspect ratio that obviously flatters the starkly beautiful Transylvanian landscapes, but would be extravagant for the talkier interiors, were they not laid out with such such precise choreography, framing and attention to background action’ – Jessica Kiang în Variety
‘Pulling harder and harder at the tension between complex socioeconomic forces and the simple human emotions they inspire, “R.M.N.” masterfully spins an all too familiar migration narrative into an atavistic passion play about the antagonistic effects of globalization on the European Union (…) There’s a rare elegance to the way that Mungiu establishes the history of this place and its cultural divisions, and an ominousness to the way he anticipates its future…’ – David Ehrlich în IndieWire
‘This is a welcome, rational, but still hot-headed picture about aspects of European politics and prejudices not so often heard about, at least in the United States. The fresh, front-line perspectives about life in towns like this are provocative and keenly welcome, even as the film still possesses the calm, observant feel of all the director’s previous work. On top of that, Judith State is a very strong center who provides both the dramatic and emotional pivot for this fine and unexpected contemporary drama’ – Todd McCarthy în DEADLINE
‘It’s a densely written script that weaves together the backgrounds and beliefs of the characters and I likely missed some of these, but the skill with which it approaches the subject matter is easily recognizable. Ever the critical observer of socio-political issues, Mungiu writes with scholarly meticulousness and captures the rot of the human mind when it comes to questions of us/them. There’s a 20-min scene set at the local town hall towards the film’s end that shockingly reflects the spectrum of opinions on this subject. As one unbroken, static shot, it’s amazing how they pulled off such a dialogue-heavy scene this way, a breathtaking achievement in screenwriting and directing’ – Zhuo-Ning Su în AWARDSDAILY
‘Cristian Mungiu portrays all of  this with a deeply painful, mercilessly desolate realism. And so one catches oneself admiring the brilliance of the direction instead of paying attention to the well-known (hate) building blocks: Such a naturally choreographed crowd scene, especially in this detail, is absolutely remarkable – and at the same time paves the way for an astounding finale open to all sorts of interpretations… Conclusion: In his deeply pessimistic drama, Cristian Mungiu dissects the xenophobia of Romanian (and every other) society with ice-cold clarity’ – Christoph Petersen în FILMSTARTS
‘Mungiu has made a precise, frightening film about collective and individual fear in a disintegrating community. The economic and political connections that emerge are presented just as unprejudiced as the processes among the people who can tip from affection and helpfulness to violence and anger within seconds and back again. R.M.N. is a highly exciting, impressive film that is initially frustrating in its consequence, but it really keeps turning in your head’ – Michael Sennhauser în SENNHAUSER’S FILM BLOG
AVANPREMIERA

R.M.N.
___________________________________________________________________

SALA PALATULUI

După premiera mondială de la Cannes, cel mai recent film al regizorului Cristian Mungiu va avea avanpremiera în România pe 2 iunie. La Sala Palatului, începând cu ora 19.00, veți putea urmări R.M.N. în prezența actorilor și a echipei.
Biletele pot fi achiziționate începând de astăzi prin rețeaua Eventbook,la agenția de bilete a Sălii Palatului și pe www.salapalatului.ro.

Din 3 iunie, filmul va rula în cinematografele din toată țara.

Păreri?

Cel mai recent film al regizorului Cristian Mungiu, R.M.N.,
selectat în competiția oficială la Cannes

R.M.N., cel mai recent film de lungmetraj al regizorului Cristian Mungiu, a fost selecționat în competiția oficială a Festivalului de la Cannes care va avea loc în perioada 17 – 28 mai.

Sinopsis: În preajma Crăciunului, Matthias (30) se întoarce de la muncă din Germania în satul său natal transilvan, preocupat de copilul care crește fără el (Rudi), de femeia pe care o iubește în taină (Csilla) și de tatăl rămas singur (Otto). Încearcă să se implice mai mult în educația băiatului rămas prea îndelung doar în grija mamei (Ana) și să-l dezbare de spaimele nedeslușite care l-au cuprins. Când la mica fabrică de care se îngrijește Csilla sunt angajați câțiva muncitori noi, pacea celor din comună se tulbură, spaimele îi cuprind deopotrivă și pe adulți, iar frustrările, conflictele și pulsiunile irump la suprafață prin pojghița subțire de aparentă înțelegere și calm.
O poveste despre resorturile profunde ale comportamentului uman în fața realităților care îl suprind, despre relația cu celălalt și despre felul în care ne raportăm cu toții astăzi la un viitor neliniștitor.

Filmul îi are în rolurile principale pe actorii Marin Grigore și Judith State iar alte roluri sunt interpretate fie de actori profesioniști precum Macrina Bârlădeanu, Orsolya Moldován, András Hatházi sau Deák Zoltán, fie de neprofesioniști.

Imaginea a fost realizată de Tudor Vladimir Panduru (Bacalaureat, Malmkrog) scenografia de către Simona Pădurețu (Bacalaureat, Tata Mută Munții) iar montajul de către Mircea Olteanu (După Dealuri, Amintiri din Epoca de Aur).

Filmul este produs de către Mobra Films și coprodus de către Why Not Productions, Wild Bunch International, France 3 Cinéma și Le Pacte din Franța, Les Films du Fleuve (Belgia), Filmgate Films și Film i Väst (Suedia), cu sprijinul Canal+, France Télévisions, Ciné+, finanțat de Centrul Național al Cinematografiei din România și susținut de Eurimages.

Bugetul filmului a fost de circa 2,8 milioane de Euro, iar creditul alocat de CNC România de 3 milioane de lei.

Filmările au fost reallizate în perioada noiembrie 2021 – ianuarie 2022, în principal în satul Rimetea din județul Alba dar și în alte localități din Transilvania.

Este a șasea prezență a regizorului Cristian Mungiu la Cannes și a cincea în selecție oficială.

În 2007, la prima prezențâ în selecția oficială a festivalului, filmul 4 luni 3 săptămâni și 2 zile a fost recompensat cu Palme d’Or pentru cel mai bun film din competiție, După Dealuri a fost recompensat în 2012 pentru cel mai bun scenariu și pentru cea mai bună interpretare feminină, iar Bacalaureat a fost recompensat pentru cea mai bună regie în 2016.

Păreri?

Secțiuni și evenimente speciale în cadrul Les Films de Cannes à Bucarest. Vineri începe ce-a de-a 12-e ediție!

La Cannes, totul e exagerat: reacțiile de după vizionări, orarul proiecțiilor, numărul filmelor de văzut, felul în care timpul se dilată în această bulă cinematografică. Pe scurt, e o altă lume, mai ales în interiorul sălilor de cinema. Ambianța specială a festivalului poate transforma un film într-o experiență remarcabilă. Puțini cinefili pot uita acel moment chintesențial „cannez” când descoperă un nou cineast și un film excepțional. De multe ori, această descoperire se întâmpla la Semaine de la Critique, secțiune dedicată cineaștilor aflați la primul sau cel de-al doilea film de lungmetraj. În 2021, Cristian Mungiu, a fost președintele juriului Semaine de la Critique de la Cannes, reprezentanții secțiunii subliinind că regizorului român i s-a oferit președinția juriului celei de-a 60-a ediții pentru că parcursul său cinematografic este strâns legat de cel al Festivalului de la Cannes. În cinci filme de lungmetraj, toate prezentate pe croazetă, Cristian Mungiu „a construit o operă extrem de marcată de istoria țării sale.”

Dintre filmele selecționate în Semaine de la Critique,  Les Films de Cannes à Bucarest aduce în premieră națională cele trei titluri premiate de juriul condus de regizorul român:


FEATHERS
, regia Omar El Zohairy, Grand Prix Nespresso, ne face cunoștință cu o mamă pasivă, aproape invizibilă, dedicată trup și suflet soțului și copiilor săi care este prizoniera unei existențe monotone, punctată de sarcini banale și repetitive. Un simplu truc de magie merge prost la ziua de naștere a fiului său de patru ani și declanșează o avalanșă de dezastre absurde și improbabile. Magicianul îi transformă soțul, un tată autoritar, într-o găină. Mama nu are altă opțiune decât să-și asume rolul de cap al familiei. Luptându-se pentru supraviețuirea ei și a copiilor, ea devine treptat o femeie independentă și puternică.

„O captivantă poveste absurdă, din ce în ce mai neagră, despre o eliberare treptată”, scrie Variety, iar Screen International e de părere că „pentru un film despre bărbați și găini, Feathers revelează multe despre femeile din societatea egipteană.”

Înainte de-a debuta în lungmetraj, egipteanul Omar El Zohairy a fost asistentul de regie al unor mari regizori egipteni, printre care Yousri Natrallah. În 2011, a regizat primul său scurtmetraj Breathe Out (Zafir), care a primit Premiul special al juriului la Festivalul de Film din Dubai. Al doilea scurtmetraj al său, The Aftermath of the Inauguration of the Public Toilet at Kilometer 375, realizat în 2014, este primul film egiptean selectat la Cinéfondation du Festival de Cannes, urmând să primească numeroase premii la festivalurile din întreaga lume.

RIEN À FOUTRE, regia Julie Lecoustre și Emmanuel Marre, câștigătorul premiului Fondation Gan à la Diffusion pentru distribuție „e o completă nebunie ce te face să râzi în hohote, în timp ce livrează mantre corporatiste existențialiste de un umor sec”, scrie Film of the Week. O însoțitoare de zbor de 26 de ani trăiește fiecare clipă fără să se gândească la consecințe, fidelă pseudonimului său de pe Tinder, «Carpe Diem». Lucrurile se vor complica însă în acest „debut straniu și fermecător”, Hollywood Reporter. Filmul face parte și din secțiunea Focus Belgia a festivalului.

Acțiunea din OLGA, regia Elie Grappe, căștigătorul premiului SACD, se petrece în 2013. O gimnastă de 15 de ani se împarte între Elveția, unde se pregătește pentru Campionatul European și Ucraina, unde mama ei, un jurnalist, relatează evenimentele Euromaidan. „Folosindu-se de gimnaști reali ca să debuteze pe teren sigur, regizorul Elie Grappe prezintă un portret psihologic fascinant al unei tinere atlete dedicate, în prag de a obține performanța sportivă” este verdictul publicației Screen International, iar La Estatuilla crede că „regia ieșită din comun a lui Grappe generează o atmosferă, tensiune și frustrare care captează complexitățile psihologice ale unei gimnaste adolescente”.

Elie Grappe a studiat muzică clasică timp de zece ani la Conservatoire National de Lyon, apoi, în 2011, s-a alăturat Departamentului de Cinema de l’École Cantonale d’art de Lausanne, unde a absolvit în 2015. Aici a regizat Répétition, apoi scurtmetrajul Suspendu, ambele selectate la mai multe festivaluri internaționale, Olga fiind debutul său în lungmetraj.

Una dintre surprizele celei de-a 12-a ediții Les Films de Cannes à Bucarest este Retrospectiva Sergei Loznitsa. Ucrainianul a realizat, din 1996 și până în acest moment, 11 documentare care au primit numeroase premii internaționale și naționale. Blockade (2005), documentarul său de montaj, este bazat pe imagini de arhivă din Leningradul asediat în timpul celui de-al doilea război mondial. În 2010, primul său lungmetraj de ficțiune, My Joy, a fost prezentat în competiția oficială de la Cannes, unde a primit Premiul pentru regie. Cea de-a doua ficțiune a sa, In the Fog, cu sublima imagine a operatorului Oleg Mutu, a fost și ea selecționată în competiția oficială. În 2014 se reîntoarce la documentar cu aclamatul Maidan, despre lupta pentru liberate a poporului său, iar 2018, docu-ficțiunea Donbass e selecționată în Un Certain Regard.

Prin filmografia sa, regizorul a reușit să examineze multe momente dificile și conflictuale din istoria sovietică și post-sovietică a statelor baltice. „Fie că e vorba de ficțiune, documentar observațional sau de colaj cu materiale de arhivă, opera sa e preocupată de felul în care individualitatea e uzurpată de mase sau de felul în care aceste organisme colective sunt manevrate de-a lungul istoriei. În documentarele sale, Loznitsa reiterează teza că evenimentele înregistrate vor rezista mereu unei narațiuni liniare.” (Mubi.com)

Documentarul Babi Yar, Context a fost prezentat în acest an la Cannes, într-o proiecție specială. Sfârşit de septembrie 1941. O unitate specială a armatei naziste ucide prin împuşcare, în râpa Babi Yar din apropierea Kievului, 33 771 de evrei, fără nicio împotrivire din partea populaţiei locale. Cu ajutorul imaginilor de arhivă, documentarul reconstruieşte şi aproximează vizual contextul acestei tragedii, dar şi ocupaţia nazistă în Ucraina pe durata deceniului următor. Când memoria se transformă în uitare şi când trecutul contaminează viitorul, revine cinemaului sarcina de a spune adevărul.

Austerlitz se întreabă cum e mai bine să rememorăm istoria. Într-o manieră pur observațională, cu o austeritate ce l-ar fi făcut invidios şi pe maestrul documentarist Frederick Wiseman, regizorul plasează câteva camere ascunse în diferite puncte din lagărul de concentrare nazist Auschwitz-Birkenau și înregistrează, fără comentariu, în planuri secvenţă lungi, alb-negru, hoardele de turiști fără țintă, nerăbdători, obosiți, plictisiți. „Oamenii care veneau aici acum 40 de ani, veneau cu alt scop decât cei de acum”, spune Loznitsa într-un interviu pentru The New York Times. “Acum, nu-şi mai amintesc şi cred că nici măcar nu înţeleg unde sunt şi despre ce e locul ăsta”. Mesajul filmului nu e condamnarea unor indivizi, ci a unei întregi experienţe care n-ar trebui să fie una ca oricare alta. “Cred că trebuie să fie ca într-o biserică”, spune regizorul în acelaşi interviu. “Dacă vrei să te rogi pentru sufletele tuturor celor îngropaţi în ţărâna de aici, atunci vino.”

State Funerale culminarea obsesiilor cinematografice ale lui Loznita, un film despre moartea unui singur om care a afectat viețile altor zeci de milioane. Din nou, Loznitsa folosește un monumental material de arhivă: a avut acces la aproximativ 300 de role de filmări realizate în timpul serviciului funerar al lui Iosif Stalin din 1953, supravegheate de șase regizori sovietici proeminenți și captate de-a lungul Uniunii Sovietice. Aceste imagini, multe dintre ele înregistrate pe o superbă peliculă color, erau destinate unui documentar intitulat The Great Farewell care a fost proiectat doar o dată, în 1953, și a fost interzis imediat după moartea dictatorului, pentru că tot ce reamintea de cultul personalității lui Stalin era considerat un tabu periculos. „Loznitsa a transformat tot acest material ideologic într-un eseu intelectual provocător care învinge propaganda cu propriile arme expunând, printre altele, cum mulțimea perplexă participa în ceea ce ar putea fi descris precum un doliu performativ, ritualizat. E momentul în care sufletul Uniunii Sovietice evadează din propriul său trup”. Mubi.com

Puțini actori își merită cu adevărat etichetă de „monstru sacru”, dar marele nostru Victor Rebengiuc se numără, cu siguranță, printre ei. Această veritabilă instituție artistică a împlinit 88 de ani. Cu acest prilej, Les Films de Cannes à Bucarest îl celebrează într-o gală care dă ocazia publicului să petreacă 88 de minute cu Victor Rebengiuc care va fi în conversație cu Cătălin Ștefănescu la Sala Auditorium a Muzeului Național de Artă al României vineri, 29 octombrie, de la ora 19:30.

Mai mult, spectatorii îi vor putea admira enormul talent într-o retrospectivă ce cuprinde trei dintre capodoperele în care a jucat, toate prezente la vremea lor la Cannes și devenite clasice: Pădurea Spânzuraților (Premiul pentru regie, 1965), Prea târziu (competiția oficială, 1996) și Balanța (proiecție specială, 1991). „În fiece apariţie a lui Rebengiuc există o încordare de frânghie gata să se rupă. Rareori filmul a dat peste un interpret de asemenea intelectualitate colţuroasă, tăioasă chiar dacă nu ştii cum să o apuci, peste un om atât de ars pe dinăuntru, atât de făcut pentru film. Şi cum un film adevărat este o scufundare în adâncuri de suflet. celor mai mulţi le trebuie masca de respirat. Lui Rebengiuc nu-i trebuie”. Aurel Bădescu, Magazin special Cinema 1978 via Aarc.ro.

Despre rolul din Pădurea Spânzuraților, filmul care i-a prilejuit prima ieșire în occident, la Festivalul de la Cannes, marele actor spunea, într-un interviu din 1996 din ProCinema, că a fost o adevărată școală pentru el. „Ochiul sigur al lui Ciulei te controla și te viza. Am repetat ca la teatru. Pentru prima dată regăseam munca cu rolul, pentru că Ciulei știa să te aducă unde trebuie. Știa ce vrea să obțină și cum să obțină de la actor, cu delicatețe, cu persuasiune, cu magnetismul pe care-l are doar el”.  Iar criticul de film Magda Mihăilescu ne invită să observăm multele nuanțe ale performanței sale: „Există o candoare în Apostol Bologa. Candoarea unui tânăr sigur de o anume ordine a lucurilor. Nu luați această candoare drept serenitate. Bologa-Rebengiuc nu va fi seren și împăcat cu sine până când nu realizează adevăratul său destin: sentința cu moartea, izbăvirea, evadarea din cercul de foc a marilor minciuni și a absurdității”.

Rebengiuc este mare și în roluri „mici” ca întindere, dar memorabile, cum ar fi cel al directorului lucid și neputincios din Prea târziu sau cel al preotului de țară din Balanța. Despre acest fenomenal rol episodic în care a furat, practic, scena, actorul spunea în același interviu: „Încă o întâlnire cu Pintilie, încă o nebunie memorabilă. Câteva nopți de filmare în creierul munților și un personaj extraordinar pe care l-am interpretat cu voluptate”.

Ca în fiecare an, Les Films de Cannes à Bucarest reunește filmele premiate în festivalurile mari cu cea mai înaltă distincție și le prezintă sepctatorilor în Ziua de aur. Astfel, anul acesta spectatorii pot vedea pe marele ecrane:

BABARDEALĂ CU BUCLUC SAU PORNO BALAMUC, Ursul de aur – Berlinale, 2021, un „joc cinematografic îndrăzneț și hilar” (IndieWire) marca Radu Jude,

L’ÉVÉNIMENT, Leul de aur – Veneția 2021, într-o proiecție închisă în cadrul evenimentului Managing Talents, dedicat actorilor. *Proiecție oferită prin amabilitatea Independența Film

și

TITANE, Palme d’Or – Cannes 2021, filmul «sold-out în mai puțin de zece minute» al ediției de anul acesta.

FRAGILE este un serial documentar despre vulnerabilitatea dar și despre puterea femeilor. Proiectul Storyscapes și Fragile Society își propune să documenteze și să redea poveștile de viață ale unor femei din România aflate în luptă cu abuzurile, cu tensiunile create de prejudecățile celorlalți și de așteptările societății. Poveștile sunt spuse sub forma unor monoloage-mărturisire interpretate de actrița Ioana Flora care le personifică, pe rând, pe fiecare dintre cele care au avut curajul să-și spună povestea, conservând autenticitatea relatării, specificul și emoțiile fiecărei povești. Episoadele sunt regizate de Ioana Mischie, iar primele cinci au fost deja publicate pe platforma proiectului (https://fragile.live). Spectatorii Les Films de Cannes à Bucarest vor avea ocazia să le vadă pe următoarele cinci, în premieră absolută, într-o proiecție ce va avea loc miercuri, 27 octombrie, de la ora 19:00 la Grădina Verona. După proiecție realizatorii invită spectatorii la o dezbatere pe marginea subiectului și vor dezvalui următoarea etapă a proiectului.

Festivalul oferă, pentru al doilea an la rând, o selecție palpitantă, online pe Orange TV Go, ce va începe pe 22 octombrie cu cinci dintre cele mai bune comedii franceze din ultimii ani, și va continua cu filmele din secțiunea Focus Rebengiuc, și cu Retrospectiva Sergei Loznitsa. Filmele vor fi disponibile online, gratuit, timp de 24 de ore, câte unul pe zi, conform programului anunțat pe www.filmedefestival.ro, în Orange TV Go – în aplicație sau pe tvgo.orange.ro.

Le Discours de Laurent Tirard – Selecția Oficială Cannes 2020, Un beau soleil intérieur de Claire Denis – Premiul SACD Quinzaine des réalisateurs, Cannes 2017, Mandibules de Quentin Dupieux – în afara competiției, Veneția 2020, Le Redoutable de Michel Hazanavicius – în competiție, Cannes 2017 și Au revoir là-haut de Albert Dupontel – Premiul pentru cel mai bun regizor, Premiile César 2018, sunt filmele care vă vor binedispune începând din 22 octombrie pe Orange TV Go.

Programul online include și serialul documentar Fragile și va fi completat cu selecția Filminute organizat în colaborare cu Festivalul international de film de un minut, care îi provoacă pe cineaștii, scenariștii, animatorii, artiștii, designeri și producătorii de conținut creativ să realizeze și să înscrie cele mai bune producții de fix 60 secunde. Filmele sunt eligibile pentru Premiul Publicului.

Acestea fiind spuse, vă invit cu drag, apoi vă aștept cu impresii!

Cristian Mungiu, Irina Margareta Nistor și Adriana Babeți în dialog la Science, Fiction & Technology Film Festival

Chuck Norris vs. Communism în deschiderea primei ediții a Science, Fiction & Technology Film Festival
în cadrul Flight Festival Timișoara.

De pe 27 până pe 29 septembrie, cinefilii timișoreni și pasionații de știință și tehnologie sunt așteptați la Aerodromul Cioca, Calea Torontalului km.3 la Science, Fiction & Technology Film Festival Timișoara. Evenimentul cinematografic care va explora prin film diferite tematici din domeniile știință, ficțiune se deschide se va deschide cu o proiecție eveniment a filmului Chuck Norris vs. Communism, în regia Ilincăi Călugăreanu.
Proiecția va avea loc vineri 27 septembrie, de la ora 15:00 și va fi urmată, de la 16:30, de un dialog între regizorul Cristian Mungiu, criticul de film Irina Margareta Nistor protagonista filmului și ambasadorul festivalului de la Timișoara și scriitoarea Adriana Babeți despre România 30 de ani mai târziu – de la analog la digital.
Chuck Norris vs Communism primul film românesc achiziționat și proiectat în America de Nord de către platforma de streaming Netflix, prezintă povestea uimitoare a casetelor video piratate care au transformat vocea unei femei într-un simbol al libertății și care au permis unor milioane de români să păcălească regimul represiv comunist.
Unde se găsea România în urmă cu 30 de ani, pe vremea când filmele pe casete video constituiau gura noastră de libertate, și ce drum am parcurs până astăzi, la generația internetului și a smart-phone-ului?
Câte dintre aspirațiile noastre s-au împlinit și în ce măsură modificarile de tehnologie ne-au afectat viața?
În cea de-a doua zi de festival, pe 28 septembrie, de la ora 11:30, Science, Fiction & Technology Film Festival Timișoara va explora domeniul spionajului cibernetic cu proiecția maraton a mini-seriei Hackerville, regizată de Igor Cobileanski și Anca Miruna Lăzărescu.
Duminică, 29 septembrie, de la ora 15:00 va fi proiectat filmul Almost human, în regia danezului Jeppe Rønde – o explorare a viitorului tehnologiei și a valențelor sale. Filmul se construiește pe notițele despre condiția umană ale unor oameni de știință și ale unui robot.

Organizat de Asociația Cinemascop și Flight Festival, Science, Fiction & Technology Film Festival își propune să ofere orașului și regiunii posibilitatea de a fi la curent in anii ce vin, cu cele mai captivante filme de cinema reunite sub aceste categorii și de a participa la evenimente, dezbateri și activități interactive legate de tehnologie și cinema.

Vă invit cu drag!

Cristian Mungiu, invitat special al Caravanei Zilele Filmului Românesc la Vaslui Caravana Les Films de Cannes a Vaslui se va desfășura în perioada 5-14 iulie

În cadrul Caravanei Zilele Filmului Românesc la Vaslui, proiecția reprogramată a filmului Amintiri din Epoca de Aur, Dragoste în timpul liber, regia: Ioana Uricaru, Hanno Hofer, Răzvan Mărculescu, Constantin Popescu, va avea loc sâmbata, 6 iulie, de la ora 21:00, în prezența regizorului și scenaristului Cristian Mungiu. Intrarea la proiecții este liberă.

La Vaslui, atmosfera cinematografică începe de pe 5 iulie cu proiecțiile Caravanei Les Films de Cannes à Vaslui, la Teatrul de vară.

Vineri, 5 iulie, de la ora 21:00 va avea loc proiecția filmului Apusul/Sunset, în regia lui László Nemes, film care încă rulează pe ecranele din Romania și care a fost prezentat în premieră la Veneția în 2018, unde a câștigat premiul criticilor FIPRESCI.
Păstrând predilecția pentru subiecte puternice, spații și timpuri istorice, regizorul maghiar pătrunde în universul unei civilizații la răscruce: Budapesta anului 1913. Actorii din rolurile principale sunt Juli Jakab și românul Vlad Ivanov – proaspăt întors de pe croazetă după premiera filmul La Gomera în regia lui Corneliu Porumboiu. Actorul român se află deja anul acesta la cel de-al doilea rol în limba maghiară (după Hier, de Balint Kenyeres). Filmul spune povestea tinerei Irisz Leiter (Juli Jakab), care ajunge în capitala Ungariei sperând să se angajeze croitoreasă în legendarul magazin de pălării care a aparținut răposaților ei părinți. Cu toate astea, este refuzată de Oszkár Brill (Vlad Ivanov), noul proprietar.

Duminică, 7 iulie, la ora 21:00, la Teatrul de vară va fi proiectat Paterson, un film-poezie al celebrului Jim Jarmusch. Paterson trăiește în Paterson, New Jersey, acest oraș al poeților – de la William Carlos Williams la Allan Ginsberg – azi în decădere. Șofer de autobuz, el duce o viață simplă, în rutină, alături de Laura, care-și înmulțește proiectele și experiențele cu entuziasm, și de buldogul lor englez. În fiecare zi, Paterson scrie poeme într-un carnețel de care nu se desparte niciodată. Filmul observă în tăcere victoriile și înfrângerile vieții cotidiene, precum și poezia care zace în cele mai mici detalii.

Vineri, 12 iulie, co-producția Franța – România – Spania – Belgia – Statele Unite, turnată parțial în România de către Mobra Films, primul film al autorului Jacques Audiard în limba engleză și avându-i în distribuție pe marii actori hollywoodieni John C. Reilly, Joaquin Phoenix, Jake Gyllenhaal, Riz Ahmed, The Sisters Brothers/ Frații Sisters va rula de la ora 21:00. Filmul a avut premiera mondială la Festivalul de Film de la Veneția 2018, unde a câștigat Leul de Argint pentru Cel mai bun regizor, apoi a fost laureatul Premiilor Cesar și Lumières. Western-ul spune povestea fraților Charlie (Joaquin Phoenix) și Eli (John C. Reilly) Sisters aflați într-o vânătoare continuă și, în același timp, o călătorie inițiatică ce pune la încercare legătura specială care îi unește. Într-o lume sălbatică și ostilă, atât Charlie, cât și Eli au mâinile murdare de sângele criminalilor și al nevinovaților. Charlie este cel mai tânăr și s-a născut pentru a ucide. Eli visează la o viață normală. Amândoi sunt angajați de Commodore să caute și să ucidă un om.
Sâmbătă, 13 iulie, The Florida Project/Proiectul Florida, în regia actorului Sean Baker va fi văzut pe ecranul Teatrului de vară din oraș. Filmul a avut premiera mondială la Cannes în 2017 în secțiunea Quinzaine des Réalisateurs și a fost extrem de lăudat pentru regie și jocul actoricesc al lui Prince și William Dafoe. Tânăra mamă Halley (Bria Vinaite) și fiica ei (Brooklynn Prince) își petrec zilele în lumea colorată în nuanțe pastelate a motelurilor sărace din Orlando, bucurându-se de viață din plin. Protectorul lor iubitor este și managerul de motel Bobby (Willem Dafoe). Când norul întunecat al sărăciei amenință să le destrame viața de basm, soluția lui Halley le pune familia în pericol cu grave consecințe.

Caravana se va încheia duminică, pe 14 iulie, de la ora 21:00 cu proiecția filmului Cold War/Războiul Rece (Premiul pentru regie, Cannes). Filmul este plasat în perioada războiului rece, în Polonia, și spune pasionanta poveste de dragoste dintre doi oameni de condiții sociale diferite, cu temperamente la poluri opuse, aparent nepotriviți, dar incapabili să renunțe unul la celălalt. Iubit de critici și de public, Cold War are forța de odinioară a cinematografului polonez clasic, coloana sonoră, pe ritmuri de jazz și rock and roll, împletindu-se perfect cu povestea furtunoasă a cuplului în „una dintre cele mai colorate experiențe pe care le vei vedea vreodată alb-negru”, scrie revista Time Out.

Programul Caravanei Les Films de Cannes a Vaslui
Locație: Teatrul de vară

Vineri, 5 iulie
21:00 – Apusul/Sunset, r. László Nemes
Sâmbătă, 6 iulie
21:00 – Amintiri din Epoca de Aur, 2, Dragoste în timpul liber, regia: Ioana Uricaru, Hanno Hofer, Răzvan Mărculescu, Constantin Popescu. Proiecție în prezența regizorului Cristian Mungiu
Duminică, 7 iulie
21:00 – Paterson, r. Jim Jarmusch

Vineri, 12 iulie
21:00 – Frații Sisters/The Sisters Brothers, r. Jacques Audiard
Sâmbătă, 13 iulie
21:00 – Proiectul Florida/The Florida Project, r. Sean Baker
Duminică, 14 iulie
21:00 – Războiul Rece/Cold War, r. r. Paweł Pawlikowski

Din martie până în iunie, Caravana Les Films de Cannes dă șansa publicului din țară să vadă unele dintre cele mai recente filme, prezentate sau premiate la cel mai important festival de film din lume. Caravana duce mai departe demersul inițiat în 2016 de festivalul Les Films de Cannes à Bucarest de a se extinde cu ediții locale și de a reobișnui publicul din România cu un cinema de calitate.

Vă invit cu drag!

Cristian Mungiu: Despre România și imaginea ei după întreruperea proiecției cu 120 BPM / bătăi pe minut

Mă văd nevoit pentru întîia dată să mă exprim public în calitate de distribuitor în urma incidentului de duminică, 4 februarie, cînd proiecția filmului francez 120 BPM de la sala de cinema a Muzeului Țăranului Român a fost întreruptă de un grup de protestatari care au pătruns în sală cîntînd cîntece religioase.
Cer scuze spectatorilor pentru acest incident nedorit și de neprevăzut. Și mulțumesc conducerii Muzeului Țăranului Român care ne-a ajutat să ne ținem promisiunea făcută încă din seara incidentului – aceea de a reprograma cît de curînd filmul în aceeiași sală, cu intrare liberă pentru toți cei care au fost prezenți la proiecția întreruptă în 4 februarie.
Proiecția va fi reluată pe 20 februarie, la ora 18:00.
Consecințele publice ale acestui incident nu pot fi însă reparate la fel de simplu.
Poate unii dintre dumneavoastră știu, România și Franța se pregătesc intens pentru un sezon cultural bilateral în 2018 și 2019 – cu ample manifestări ale artiștilor români în Franța și ale celor francezi în România. Scopul acestui sezon este să combată pe cît posibil stereotipurile cu care ne percem unii pe ceilalți și să confere o altă imagine, mai proaspătă, mai aproape de realitate fiecăreia dintre țări în ochii cetățenilor celeilalte.
Banuiesc că nu e cazul să vă spun ce imagine avem noi ca români, în străinătate. Eu însumi am fost înfățișat într-o caricatură ca cerșetor, în 2013, pe cînd eram în juriu la Cannes. Am decis atunci, în ciuda tuturor inflamărilor patriotarde din România, ca cel mai corect este să lăsăm capul în pămînt, nu ne revoltăm în tot felul de proteste publice despre incident. Pentru că ce cred oamenii despre tine nu se repară cu comunicate. Și pentru că percepția despre români și România în străinătate, oricât de stereotipală și simplificatoare ar fi, este rezultatul unor fapte, a unor întâmplări care au condus la această imagine nefericită. Iar dacă vrem să schimbăm imaginea, trebuie sa schimbăm conținutul, nu să cosmetizăm imaginea.
Și cum ne pregătim noi să schimbăm conținutul?
La nivel de inițiativă personală, organizăm, de exemplu, (eu și alții), festivaluri de film la care vin oaspeți să vadă că nu sîntem vampiri și că de fapt avem o țară mai normală și mai prietenoasă decît pare de la distanță.
La nivel de stat, cum spuneam, organizăm un sezon cultural cu Franța și arătăm că uite, România este și altfel.
Din păcate însa, un incident ca cel de duminică seara riscă să anuleze în mare măsură efectele multor inițiative reparatorii. Știrea despre incident a fost preluată și mediatizată. Ea asociază din nou România cu termeni ca ‘primitism’, ‘fanatism’, ‘intoleranță’.
De ce?
Pentru că 120 BPM nu este vreun mărunt film de propagandă despre libertatea sexuală și cu atît mai puțin un film care să îndemne la relații homosexuale. Este un film despre civism, despre responsabilitate socială, despre lupta pentru drepturile oricărei comunități de minoritari stigmatizați public de superficialitatea cu care îi judecăm adesea pe cei diferiți de noi.
Mai mult, e filmul pe care francezii l-au considerat potrivit să reprezinte Franța la Oscar. Filmul care a luat marele premiu la Cannes. Filmul care, a doua zi dupa incidentul bucureștean, a luat 6 premii Lumiere fiind considerat cel mai important film francez al anului. Film care a fost vizionat de peste două milioane de spectatori în Franța (fără ca vreo proiecție să fie întreruptă de cîntece).
Nu mai traiesc de mult cu speranța că cinematograful poate schimba lumea – în caz ca o voi fi avut vreodată. Însă cinemaul poate, uneori, să ne deschidă mintea. Sa ne facă să înțelegem mai multe despre ceva ce nu știam, despre ceva ce nu ne preocupa. Iar acest film, cu precădere, indiferent dacă îl apreciezi sau nu ca mostră de cinema, are potențialul formidabil de a declanșa discuții publice despre o sumedenie de teme care ar trebui să ne preocupe pe noi, în societatea românească.
Ca distribuitori ai filmului în România, am ales să începem prezentarea publică a filmului printr-o discuție cu tineri, cu liceeni, în prezența profesorilor lor, a unor psihologi și sociologi: o discuție despre toleranța, despre civism, despre necesitatea educației – a celei sexuale în particular, dar a educației în general – singura care te poate face să-l judeci pe celalalt mai puțin stereotipal.
Însă desigur, acea discuție nu s-a constituit într-o știre la fel de mediatizată precum incidentul de duminică. Pe care nu-l mai putem șterge, dar pe care îl putem folosi ca pe un declanșator al unei reacții a noastre care să ne poziționeze altfel, care să arate cum ne raportăm noi la acel incident. Noi ca cetățeni și noi ca autorități ale statului. Dacă aș fi Ministrul Culturii, m-aș grăbi să merg să văd filmul, ca să pot avea o reacție în cunoștință de cauză, pentru ca e cazul să am o reacție. Dacă aș fi primarul Capitalei, m-aș preocupa să aflu de ce acest film a fost difuzat în sala Muzeului Țăranului Român și de ce nu are Primăria ca program să redea orașului săli de cinema mai puțin sacre, dacă aș fi polițist, printre cei care i-au legitimat pe turbulenți, aș aplica niște sancțiuni. Pentru ca să întrerupi o proiecție de film cîntînd cîntece religioase trebuie să fie la fel în fața legii la fel de grav ca a întrerupe o slujbă în biserică cîntînd heavy metal.
Este foarte complicat să distribui orice film în România. Dacă nu e action-adventure sau un amuzant film cu super eroi. Prin indiferența statului, nu mai există săli. Iar lipsa de săli a generat o lipsă de interes, pierderea obișnuinței de a vedea filme alături de alții, pierderea gustului pentru orice e diferit de normă. Este cu atît mai complicat să distribui un asemenea film. Am întîmpinat nenumărate refuzuri în încercarea de a-l programa. Din cauza conținutului, din cauza prejudecăților, din teama și din comoditate.
Le mulțumesc tuturor celor care, în acest context, au lăsat deoparte precauțiile și au ales să re-programeze filmul. Momentan nu sînt mulți. Dar dacă va exista interes din partea dvs, ca cetățeni, vor fi poate, data viitoare, mai mulți.
Vă invit să vedeți filmul, înainte de a emite păreri despre natura lui. Pentru că dacă o facem, în necunoștință de cauză, îi vom judeca pe alții la fel de stereotipal precum ne judecă și ei pe noi.
Momentan, campionii curajului contracurent sînt: București: MȚR (20 februarie de la 18:00), Cinema Elvire Popesco (13.02 de la 15:30, 14.02 de la 15:45), Cinemateca Union (13.02 de la 18:30, 14.02 de la 18:30, 16.02 de la 16:00, 20.02 de la 16.30), Afi Cotroceni (07.02 de la 21:30, 08.02 de la 21:30), Cine Globe Titan (07.02 de la 18:30, 08.02 de la 22:45), Cluj Napoca – Cinema Victoria (09.02 de la 22:30, 12.02 de la 20:00, 13.02 de la 22.30), Iași – Ateneu (19.02 de la 20.00), Botoșani – Cine Globe Uvertura (07.02 de la 22:45, 08.02 de la 22:45), Pitești – Cinema Trivale (07.02 de la 14:00, 09.02  – 15.02 de la 14:50)

Păreri?

Proiectii cu Bacalaureat in prezenta regizorului Cristian Mungiu in Bucuresti si 4 orase din tara

Bacalaureat, filmul pentru care Cristian Mungiu a primit Premiul pentru regie la Festivalul de Film de la Cannes poate fi vizionat astazi, miercuri 25 mai, in prezenta regizorului si a actorilor principali intr-o proiectie care va avea loc la Cinemateca Eforie, la ora 19. Proiectia va fi urmata de o discutie cu publicul. Accesul presei la discutii este liber. Filmul va fi proiectat cu subtitrare in limba engleza.

Incepand de joi, 26 mai, vor avea loc proiectii de gala in prezenta regizorului si a actorilor principali in Suceava, (26 mai la cinematografele Modern si Universitatea Ștefan cel Mare) Botosani, (27 mai, cinema Unirea) Iasi, 28 mai, cinema Victoria si Piatra Neamt (28 mai, cinema Dacia).

Detalii despre programul proiectiilor se gasesc pe www.bacalaureat2016.com

In urma succesului de la Cannes, filmul a fost achizitionat spre distributie in peste 40 de tari si invitat deja la peste 20 de festivaluri internationale.

In Romania, filmul a adunat deja zece mii de spectatori dupa primul weekend de difuzare si poate fi vizionat in cinematografe in Bucuresti, Cluj, Iasi, Timisoara, Ploiesti, Arad, Targu Mures, Braila, Bacau, Pitesti, Brasov, Drobeta Turnu Severin, Targu Jiu, Suceava, Constanta, Buzau, Lugoj, Baia Mare, Deva, Sibiu, Galati, Oradea, Satu Mare, Vulcan, Oravita, Resita, Piatra Neamt, Botosani, Craiova, Ramnicu Valcea, Barlad, Tulcea, Focsani.

Distribuitorul filmului, Voodoo Films, organizeaza deopotriva proiectii si in orasele din Romania in care nu mai exista cinematografe, dar in care exista comunitati de cinefili sau autoritati locale interesate.

Proiectiile speciale vor avea loc in Alba Iulia (Casa de Cultura a Sindicatelor, 26 mai) Cugir, (Casa de Cultura, 27 mai), Campina (Casa Municipala de Cultura Geo Bogza, 30 mai), Vatra Dornei (Casa de Cultura Platon Pardau, 1 iunie), Zalau, (Sala de spectacole a Cladirii Transilvania, 2 iunie), Victoria (3 iunie).

Bacalaureat, considerat ‘pasionant de la cap la coada’ de catre site-ul francez de specialitate Allocine, ‘are tensiunea unui thriller’ conform Huffington Post, este numit ‘filmul perfect’ de catre criticul francez Philippe Rouyer si a fost considerat cel mai bun film din festival de catre reputati critici internationali, inclusiv cei care si-au exprimat opiniile despre filmele de la Cannes in revista de cinema Ekko.

Premiul pentru Cea mai buna regie este al treilea premiu al lui Cristian Mungiu in competitia oficiala a Festivalului International de film de la Cannes, precedentele doua fiind trofeul Palme d’Or, in 2007, pentru 4 luni, 3 saptamani si 2 zile si premiul pentru scenariu in 2012, pentru Dupa Dealuri, film pentru care au premiul de interpretate la Cannes si cele doua actrite din rolurile principale.

BACALAUREAT, 2016, 128’, Scenariul si regia: Cristian Mungiu; Imaginea: Tudor Vladimir Panduru; Scenografia: Simona Paduretu; Montaj imagine si sunet: Mircea Olteanu; Director de film: Adrian Moroca; Producator executiv: Tudor Reu. Cu: Adrian Titieni, Maria Dragus, Lia Bugnar, Malina Manovici, Vlad Ivanov, Rares Andrici. O productie Mobra Films cu sprijinul Centrului National al Cinematografiei si Eurimages, cu participarea Canal+, France Télévisions, Ciné+, Wild Bunch, cu contributia Orange Romania, Catena, Carlsberg, Groupama Asigurari. Co-producatori: Why Not Productions, Les Films du Fleuve, France 3 Cinéma. O co-productie Romania-Franta-Belgia.

Va invit cu mare drag sa urmariti proiectiile filmului “Bacalaureat”, apoi va astept cu impresii. Enjoy!

Bacalaureat, pe lista filmelor despre care se va vorbi anul acesta la Hollywood

Publicatia americana The Hollywood Reporter anunta, cu ocazia inceperii festivalului de film de la Cannes, lista sa de filme de urmarit sub titlul: 21 de filme de festival de care se va vorbi anul acesta la Hollywood. Printre acestea se numara si Bacalaureat, cel mai recent film regizat de Cristian Mungiu, prezentat de publicatia americana cu cuvintele: o privire clinica asupra traiului in Romania contemporana.

Bacalaureat va avea premiera romaneasca simultan cu cea mondiala, in data de 19 mai, cu trei zile inainte de festivitatea de premiere la care se va anunta castigatorul Palme d’Or din acest an. Filmul a fost cumparat pentru a fi distribuit in peste 30 de tari inca din faza de scenariu.

Premiera romaneasca va fi deschisa publicului si va avea loc la Sala Palatului din Bucuresti, unde aproximativ 4.000 de oameni vor putea vedea filmul in acelasi timp cu juriul si spectatorii de la Cannes. Cristian Mungiu, actorii Adrian Titieni, Maria Dragus si restul echipei de la Cannes vor intra in legatura cu spectatorii bucuresteni in direct de pe covorul rosu. Biletele au fost puse in vanzare in reteaua Eventim si pe www.eventim.ro, la Agentia de bilete a Salii Palatului si pe www.salapalatului.ro. 

Tot in data de 19 mai, Bacalaureat va putea fi vazut in avanpremiera si in Cluj, Timisoara, Ploiesti, Arad, Targu Mures, Braila, Bacau, Pitesti, Brasov, Drobeta Turnu Severin, Targu Jiu, Suceava, Constanta, Buzau si Lugoj, iar din 20 mai va intra progresiv in cinematografe din peste 35 de orase din Romania. Programul proiectiilor poate fi gasit pe www.bacalaureat2016.com

La proiectiile de gala de la Cluj, din data de 20 mai si Timisoara, in 21 mai, vor participa si actorii Adrian Titieni, Lia Bugnar si Malina Manovici.

Teaser 30 sec

Trailer 30 sec

BACALAUREAT, 2016, 128’, Scenariul si regia: Cristian Mungiu; Imaginea: Tudor Vladimir Panduru; Scenografia: Simona Paduretu; Montaj imagine si sunet: Mircea Olteanu; Director de film: Adrian Moroca; Producator executiv: Tudor Reu. Cu: Adrian Titieni, Maria Dragus, Lia Bugnar, Malina Manovici, Vlad Ivanov, Rares Andrici. O productie Mobra Films cu sprijinul Centrului National al Cinematografiei si Eurimages, cu participarea Canal+, France Télévisions, Ciné+, Wild Bunch, cu contributia Orange Romania, Catena, Carlsberg, Groupama Asigurari. Co-producatori: Why Not Productions, Les Films du Fleuve, France 3 Cinéma. O co-productie Romania-Franta-Belgia.

Va astept sa-mi spuneti ce parere aveti!