Între 11 – 19 octombrie sunt organizate proiecții speciale urmate de un dialog cu invitați speciali
„Un microcosmos luminos, care-ți hrănește sufletul, construit pe iubire profundă în fața durerii iminente, filmul se dezvăluie spectatorului prin interacțiunile pline de încărcătură dintre personajele sale.” (The Playlist), „Tótem construiește o casă a vieții, un traseu de la geneză la un sfârșit tangibil. Subliniază ideea de prezență simțită peste tot, chiar și atunci când camerele rămân goale.” (Liternet) și „Un film de o neașteptată frumusețe, care folosește personajul principal ca un canal de explorare a unei familii care navighează printr-un ocean de iubire, durere, inocență și mortalitate.” (Slant Magazine) sunt o parte din cuvintele cu care criticii descriu TÓTEM, următoarea peliculă distribuită de August Film, care va intra de vineri, 13 octombrie, în cinematografele din țară.
Cel de-al doilea lungmetraj al Lilei Avilés calcă pe urmele filmului ei de debut, devenind nu numai o prezență constantă în selecția festivalurilor internaționale din întreaga lume, ci și propunerea Mexicului pentru premiile Oscar. Descris de Lila ca „o odă adusă vieții și un omagiu adus familiei, prietenilor și iubirii”, filmul urmărește felul divers și complex, în aparenta sa simplitudine, prin care o familie face față pierderii iminente a unuia dintre ei.
Trailer oficial TÓTEM (r. Lila Avilés)
Întrebarea cea mai dificilă pe care TÓTEM o ridică la fileu spectatorilor este „cum discuți cu un copil despre moarte, mai ales atunci când ea urmează să-i jertfească una din cele mai importante persoane din viață?”. Răspunsul este unul complex, dificil și frecvent evitat, precum majoritatea provocărilor care scot din zona de confort. Cu toate acestea, e un dialog necesar, așadar August Film propune în zilele următoare o serie de 6 proiecții speciale, în 6 orașe diferite din țară, urmate la final de un dialog constructiv, alături de un psihoterapeut.
„Recunosc că m-am bucurat de succesul internațional al filmului și de perspectiva Oscarului pentru Cel mai bun film Străin la orizont. Pentru mine, însă, TÓTEM rămâne un subiect cât se poate de personal, un film asumat care a avut curajul de a vorbi despre revelația inocenței în ceea ce privește moartea. Ori această alăturare, deși poate părea crudă, cred că necesită curaj și sper că va conduce către și mai multă apreciere pentru viață. Înțelegerea și acceptarea faptului că moartea face parte din viață, a faptului că toate au un început și un sfârșit, cred că ne face liberi să ne bucurăm de timpul pe care îl avem.”, a declarat Matei Truța, co-fondator și managing partner August Film.
Proiecțiile speciale au loc miercuri, 11 octombrie, în București (Cinema City AFI Cotroceni, 19:00, invitat special: Ion Bucur) și Cluj (Cinema Victoria, 20:00, invitat special: Robertina Ciobanu), joi 12 octombrie, în Timișoara (Cinema Victoria, 20:30, invitat special: Ioana Chirilov), sâmbătă 14 octombrie, în Brașov (Cinema City AFI Brașov, 19:00, invitat special Ana-Maria Fekete), duminică 15 octombrie, în Iași (Cinema Ateneu, 15:00, invitat special: Andreea Feraru) și joi 19 octombrie, în Constanța (Cinema Jean Constantin, 19:00, invitat special: Alina Telea). Tot pe 11 octombrie filmul poate fi văzut în rețeaua Cinema City, în 21 de orașe din țară, de la ora 19:00. Biletele sunt puse în vânzare de săptămâna trecută.
Filmul TÓTEM a avut avanpremiera de gală marți, 10 octombrie, la Cinema City AFI Cotroceni, unde toți cei invitați au fost provocați să-și pună o dorință înainte de a intra în sala de cinema. Dialogul despre viață, familie, iubire, dorințe va continua nu doar în sălile de cinema, după proiecțiile speciale, ci și pe canalele de comunicare ale distribuitorului August Film, unde provocarea #MakeAWish rămâne activă pentru publicul larg.
Programul primei săptămâni în cinema se regăsește pe pagina oficială a filmului și va fi actualizat în permanență.
Acestea fiind spuse, vă invit cu drag, apoi vă aștept cu impresii!
Descris de Variety ca fiind un film „bogat în detalii și foarte specific în descrierea familiei de clasă mijlocie pe care o observă” și care „oferă libertatea publicului de a-și alege punctele de vedere cu care se identifică cel mai mult în imaginea de ansamblu.”, TÓTEM a cucerit simpatia spectatorilor prezenți la cele două proiecții din programul competițional al celei de-a 19-a ediții Bucharest International Film Festival (BIFF), unde a obținut Premiul Juriului. Filmul se va lansa în cinema din 13 octombrie, distribuit de August Film.
Regizoarea Lila Avilés a fost prezentă în România cu ocazia proiecțiilor din cadrul BIFF și a răspuns întrebărilor publicului: „Partea cu care aș vrea să rămâneți este că TÓTEM este o odă adusă vieții, un omagiu adus familiei și prietenilor, dar mai ales iubirii. Viața este plină de momente complexe, dar fix asta o face atât de minunată.”, a spus ea.
Curioasa și carismatica Sol (Naíma Sentíes), în vârstă de doar 7 ani, petrece o zi întreagă în casa bunicului, ajutându-și mătușile, Nuri (Montserrat Marañon) și Alejandra (Marisol Gasé), să organizeze o petrecere pentru ziua tatălui ei, Tona (Mateo García Elizondo). Pe măsură ce ziua se apropie de sfârșit, complexitatea legăturilor de familie și mecanismele interioare pe care fiecare membru le folosește, pentru a face față provocărilor, sunt descoperite privitorului, într-un aparent haos care ascunde în el esența renunțării.
„Am vrut să fac un film despre comunicare, despre virtutea relațiilor interumane și legătura lor cu natura. În zilele noastre avem tendința de a ne cufunda așa tare în lucrurile care se întâmplă în exterior, încât uităm să acordăm atenție esenței interioare. Ca societate suntem deconectați și nu înțelegem că totul ține de o cooperare perpetuă, de respectul pentru animale, pentru natură, pentru familie, pentru prieteni, pentru noi înșine. Concepte precum înțelepciune, efort, bunătate, comunitate, familie, sunt din ce în ce mai izolate. Acest film a venit ca un răspuns la întrebarea mea privind sensul ideii de ‘casă’ sau ‘acasă’. Ce putem face să rămânem conectați?”, a mai declarat Lila Avilés.
TÓTEM a avut premiera internațioanlă anul acesta la Berlinale, unde a făcut parte din competiția oficială și a obținut Premiul juriului ecumenic. Între timp i-a adus Lilei Avilés 3 premii pentru Cea mai bună regie – Beijing International Film Festival, Jerusalem Film Festival și Durban International Film Festival. Este cel de-al doilea film al regizoarei, cunoscută cinefililor pentru lungmetrajul ei de debut multi-premiat, The Chambermaid / La Camarista, invitat la peste 60 de festivaluri din întreaga lume.
Înainte de lansarea oficială în cinema, TÓTEM va putea fi văzut, în cadrul unei avanpremiere speciale, în rețeaua Cinema City, în 21 de orașe din întreaga țară, pe 11 octombrie, de la 19:00. Biletele au fost deja puse în vânzare.
VEZI FILM LA CINEMA! aduce publicul în sala cinematografului Astra din Brașov în perioada 18-22 septembrie și 9 -13 octombrie 2023.
Asociația Enkidu invită, timp de două săptămâni, copii de la școlile din oraș la cinematograf pentru a trăi experiența vizionării unui film într-o sală de cinema nouă, în condiții tehnice de excepție și cu un program de filme de lung și scurt metraj pentru copii.
Reincluderea unui cinematograf pe harta culturală a orașului este un eveniment fericit, chiar dacă doar accidental încă la nivel național. Publicul aflat în pericol este cel foarte tânăr. Lipsa de timp a părinților, accesul la platforme și gadget-uri, transformă cinema-ul, pentru acest tip de public, într-o instituție desuetă.
VEZI FILM LA CINEMA! oferă filme pentru copii, lungmetraje produse în țările nordice și filme de scurt metraj românești.
În prima săptămână din cadrul proiectului vor învăța drumul spre cinematograf copiii de la Liceul „Andrei Mureşanu” Braşov și de la Școala Gimnazială Nr. 25 Brașov.
Programul zilnic al proiecțiilor de film din luna septembrie:
30-10.30 – PLODDY, MAȘINA DE POLIȚIE, LA DATORIE (Norvegia, 2013, Regia: Rasmus A. Sivertsen, Rune Spaans – 73 min.) și MIRIAM (România, 2021, Scenariul regia: Radu Nicolae – 4 min.)
30-12.30 – CEI MAI DURI DIN CURTEA ȘCOLII (Norvegia, 2013, Regia: Christian Lo – 74 min.) și OPINCI (România-Franța, 2019, Regia: Anton & Damian Groves – 18 min.)
Cinema-ul înseamnă socializare, experiență culturală, lecții de educație publică, respect pentru creație, sprijin al unei industrii care are nevoie, în primul rând, de public.
Acestea fiind spuse, vă invit cu drag, apoi vă aștept cu impresii!
Festivalul Les Films de Cannes aduce anul acesta la București, cât și la Timișoara, un line-up de zile mari, care cuprinde cele mai recente filme ale unor cineaști precum Aki Kaurismäki, Nuri Bilge Ceylan și Wim Wenders. Între 19 și 22 octombrie are loc ediția specială Les Films de Cannes à Timișoara, dedicată contribuției cineastelor la cinematografia actuală și problematicii legate de reprezentarea de gen în meseriile conexe cinematografiei.
Gender Equality in Cinema: Ediție specială Les Films de Cannes à Timișoara face parte din programul excepțional de anul acesta de la Timișoara – Capitală Europeană a Culturii 2023.
Les Films de Cannes à Bucarest se desfășoară între 20 și 29 octombrie, la Cinema Elvire Popesco, Cinemateca Eforie, Cinema Union și Cinema Muzeul Țăranului. Ediții locale ale festivalului vor avea loc ulterior și la Cluj-Napoca, Iași și Arad.
Ce filme premiate se vor vedea la Timișoara și București la Les Films de Cannes:
Primele confirmate pentru toamna aceasta, câștigătorul Palme d’Or 2023, Anatomia unei prăbușiri/L’Anatomie d’une Chute, al regizoarei franceze Justine Triet și câștigătorul Ursului de Aur de la Berlin 2023, Pe Adamant/Sur l’Adamant, regizat de documentaristul francez Nicolas Philibert, se văd în premieră la Les Films de Cannes 2023. Pe lângă acestea și celelalte mari premii de la Cannes vor putea fi vizionate la rândul lor în premieră de publicul timișorean și bucureștean.
Premiul Juriului Cannes 2023, Fipresci Grand Prix: înduioșător, tragic și comic deopotrivă, Frunze căzătoare/Fallen Leaves este un clasic în regia inconfundabilului regizor finlandez Aki Kaurismäki. Ansa și Holappa se întâlnesc întâmplător la o seară de karaoke în Helsinki, iar amândoi nutresc speranța să-și întâlnească cu ocazia asta marea dragoste.
Premiul pentru regie, Cannes 2023: regizorului francez de origine vietnameză Tran Anh Hung (The Scent of Green Papaya) pentru The Pot-au-Feu (redenumit recent The Taste of Things), film gurmand de epocă, mare succes de public la Cannes, în care Eugénie (Juliette Binoche) și Dodin (Benoît Magimel) gătesc și se iubesc.
Premiul pentru Cea mai bună interpretare feminină, Cannes 2023: Merve Dizdar, pentru rolul din About Dry Glasses, al regizorului turc Nuri Bilge Ceylan, care livrează un film cehovian „parte triunghi amoros, parte lecție de etică și parte critică a sistemului educațional turc” (The Hollywood Reporter).
Premiul pentru cea mai bună interpretare masculină, Cannes 2023: Kōji Yakusho, pentru rolul de curățător de toalete din Zile perfecte/Perfect Days, coproducția germano-japoneză a unui dintre cei mai mari regizori ai lumii, Wim Wenders. Filmul este o odă adusă bucuriilor simple ale vieții, într-o lume în care, cu o schimbare de perspectivă, fiecare zi poate fi perfectă.
Gender Equality in Cinema: Ediție specială Les Films de Cannes à Timișoara va invita un număr important de regizoare, actrițe, producătoare și agente de casting din Europa să împărtășească publicului experiența lor de lucru și să dezbată împreună experiențele lor în lumea cinematografiei europene în 2023 într-o conferință deschisă publicului. Totodată, ele vor putea fi întâlnite și în sesiunile de Q&A din festival.
Anatomia unei prăbușiri/L’Anatomie d’une Chute, Pe Adamant/Sur l’Adamant și About Dry Glasses sunt distribuite în România de Voodoo Films. Frunze căzătoare/Fallen Leaves este distribuit în România de Bad Unicorn. The Pot-au-Feu este distribuit în România de Independența Film.
Festivalul Internațional de Film Experimental București (BIEFF) își continuă și în acest an parteneriatul de prestigiu cu Berlinale Forum Expanded și Arsenal – Institute for Film and Video Art printr-un program special de scurtmetraje care aduce în atenția publicului românesc lucrări inedite din arhiva celor două instituții.Printre surprizele de care spectatorii celei de-a 13-a ediții vor avea parte anul acesta se numără și proiecția în premieră națională a filmului Eureka, cel mai recent titlu semnat de de Lisandro Alonso, unul dintre marii maeștrii ai cinemaului contemporan. Filmul îl prezintă îl rol principal pe cunoscutul actor Viggo Mortensen și va fi proiectat în cadrul galei de închidere a festivalului.
Berlinale Forum Expanded: Visează filmele oi electrice? Arsenal – Institute for Film and Video Art sărbătorește anul acesta șase decenii de activitate, prilej de a revizita o parte din vasta arhivă de filme pe care a construit-o de-a lungul vremii. Pornind de la premisa că operele din această arhivă nu împart numai un spațiu pe raft, secțiunea specială prezentată la BIEFF în colaborare cu prestigiosul institut explorează posibile noi legături care s-ar putea crea între acestea.
Visează filmele oi electrice?, programul curatoriat de Angelika Ramlow și Uli Ziemons, reunește mai multe opere din colecția Institutului Arsenal care au o afinitate pentru vise și pentru logica acestora. Filmele pun în valoare abilitatea mediului cinematografic de a sugera vise și coșmaruri, îndemnând la introspecție și fabulație. Ele explorează teritorii stranii și tulburătoare ale cinemaului, misterele și secretele sale. Dând uneori dovadă de umor sumbru, alteori de un caracter premonitoriu sau derutant, făcând cu ochiul către supranatural și ocult (Phantom, r. Matthias Müller, Germania, 2001) și articulându-se drept autoreflexive (Dark Adaptation, r. Chris Gehman, Canada, 2016), aceste opere variază de la narațiuni întortocheate la miniaturi conceptuale (Enthusiasm, r. Anja Dornieden, Juan David González Monroy, Germania, 2020), de la abstracțiuni animate (Dream, r. Arthur și Corinne Cantrill, Australia, 1966) la observații microscopice, de la found footage (Mangosteen, r. Tulapop Saenjaroen, Thailanda, 2022), la tratate istorice absurde (Akiya, r. Jonna Kina Finlanda, Japonia, SUA, 2020).
Eureka, r. Lisandro Alonso
Eureka, cel mai nou film semnat de Lisandro Alonso, încheie cea de-a 13-a ediție BIEFF Maestru indisputabil al fenomenului slow cinema, regizorul Lisandro Alonso se întoarce pe marile ecrane cu Eureka – un film hipnotic și puternic meditativ despre condiția popoarelor indigene. Prezentat în premieră internațională la Festivalul la Cannes, la 9 ani de la Jauja (ultima sa creație), cel mai recent experiment anti-narativ semnat de autorul argentinian este o continuare a explorărilor sale asupra colonialismului. La fel de constantă rămâne și afinitatea sa pentru actorul Viggo Mortensen, distribuit alături de actori precum, Chiara Mastroianni, Alaina Clifford, Sadie Lapointe, Marcio Marante și Luisa Cruz.
Narațiunea din Eureka se desfășoară în trei planuri diferite, conectate de zborul unei păsări care călătorește în timp și spațiu, dezvăluindu-ne locuri și epoci distincte. Cuțite și arme, mingi de baschet, avertismente ale poliției, poțiuni magice, zăpadă abundentă, cascade sălbatice – toate acestea construiesc o poveste mistică a populației indigene a Americii, fără a ține cont de timp, structură sau formă.
Filmul va închide cea de-a 13-a ediție a Festivalului Internațional de Film Experimental București cu o proiecție specială, în premieră în România, programată pe 1 octombrie, la ora 20:00, la Cinemateca Eforie, după Gala de decernare a premiilor acordate în secțiunile competiționale.
Biletele și programul BIEFF.13 vor fi disponibile în curând pe platforma festivalului. Până atunci, iubitorii de film pot achiziționa în avans unul dintre abonamentele disponibile pe Eventbook.
Acestea fiind spuse, vă invit cu drag, apoi vă aștept cu impresii!
Concepută ca o panoramă a celor mai bune scurtmetraje experimentale și lucrări audiovizuale ale anului, Competiția Internațională de Scurtmetraj a BIEFF revine cu 40 de titluri inovatoare, alese din cele peste 1500 de filme înscrise la cea de-a 13-a ediție a Festivalului Internațional de Film Experimental București. Scurtmetrajele selecționate provin din 22 de țări, iar jumătate dintre acestea sunt semnate sau co-regizate de cineaste. Întreaga selecție de filme va putea fi văzută în premieră în perioada 26 septembrie – 1 octombrie la București.
Realizată de Oana Ghera, directoarea artistică a festivalului, împreună cu Flavia Dima și Călin Boto, curatori asociați, selecția de anul acesta a competiției internaționale de scurtmetraj a BIEFF este organizată discursiv în 7 programe curatoriale care pun în discuție subiecte de interes contemporan, invitând la reflecție asupra lumii în care trăim, dar și asupra felului în care imaginile ne mediază sau modelează înțelegerea asupra unor realități de ordin social, cultural sau istoric.
,,Filmele selecționate demonstrează că sfera experimentului cinematografic atrage în ultimii ani artiști emergenți provenind dintr-o varietate de contexte sociale și geografice ale căror preocupări tematice, stilistice și politice sunt din ce în ce mai diverse. Totodată, anul acesta am observat o preocupare în creștere pentru felul în care cinemaul, prin imaginile și ideile despre lume pe care le pune în circulație, poate contribui la perpetuarea unor dinamici de putere inegale, dar și pentru potențialul acestuia de a promova discursuri emancipatoare. Imagini vechi și noi, pierdute și regăsite, deconstruite și reconstituite, artefacte analoge laolaltă cu inovațiile digitale, toate se întrețes în maniere surprinzătoare în filmele prezentate în cadrul selecției noastre.” declară Oana Ghera, directoarea artistică a festivalului.
Ardent Other, r. Alice Brygo
Cele 6 filme incluse în programul Bearing Witness analizează rolul camerei de luat vederi drept martor omniprezent al epocii noastre, împingându-ne totodată să ne chestionăm propria poziționare drept creatori, consumatori sau subiecți ai imaginilor produse prin intermediul acestui instrument. De la instantaneele turistice făcute de mase amorfe care mărșăluiesc ascunse în spatele ghizilor și a selfie stick-urilor (Been There) la fragmentele redescoperite ale unor filme de familie care pun în lumină evenimente uitate sau trecute sub tăcere (Wild Flowers, Dear Gerald), trecând prin imaginile fantomatice, recompuse digital, ale unei mulțimii adunate să privească incendiul care mistuie o faimoasă catedrală (Ardent Other) sau prin imaginile reconstituite ale unui interviu cu un celebru prevestitor pentru contemporaneitate (Maria Schneider, 1983), ce spune despre noi ceea ce alegem să arătăm și ceea ce omitem?
Re-centrând figura feminină – adesea ascunsă în fundal (Jill, Uncredited), neauzită, exclusă, ostracizată (Mast-Del, Nocturne for a Forest) și, în momentele ei de vizibilitate, oprimată (Sensitive Content), abuzată (All My Scars Vanish in the Wind) și obiectificată (Bear) – cele 6 filme care compun programul Against Invisibility redau frâiele narative femeilor, fie ele nevăzute sau privite voaieurist, fie ele victime, supraviețuitoare sau protestatare.
Nocturne for a Forest, r. Catarina Vasconcelos
Programul Ruins of The Future propune un alt grupaj de 6 scurtmetraje, gândit să chestioneze aura de nostalgie sufocantă care învăluie prezentul nostru bântuit de rămășițele unor viitoruri posibile, deși neîndeplinite, infuzând în formă spectrală atât discursurile publice/politice, cât mai ales producțiile culturale ale acestei ere. Centre comerciale abandonate laolaltă cu promisiunea bunăstării pe care ar fi trebuit să o aducă (Center, Ring, Mall), orașe sufocate de smog care prevestesc apocalipsa (The Veiled City), dar și orașe de beton acaparate peste noapte de plante nemaivăzute gata să șteargă urmele civilizației umane (The Secret Garden) sunt doar câteva dintre spațiile spectrale pe care vă invităm să le explorați.
Conceput în oglindă cu cel de mai sus, programul Vanishing Traces investighează dispariția și anihilarea trecutului pornind de la urmele prezente ale acestuia. Astfel, imaginii cinematografice îi revine sarcina de a conserva și/sau a reconstitui ceea ce a fost distrus în situații de conflict (Smoke of the Fire), dar și prin dezvoltarea urbană și tehnologică agresivă (Pacific Club, GeoMarkr) sau prin marginalizarea programatică a unor întregi grupuri sociale (black stranger, We knew how beautiful they were, these islands).
Alegrías Riojanas, r. Velasco Broca
La întretăirea dintre teritorii contemporane și ancestrale, filmele reunite în programul Phantom Landscapes caută să înțeleagă traumele modernității (colonialismul, conflictele armate, crimele împotriva umanității sau migrația forțată care a dus la dezrădăcinarea unor întregi comunități) privind către peisajele fantomatice care le-au stat martore. O clădire înălțată deasupra unei linii de demarcație a frontierei devine o metaforă ingenioasă despre absurditatea granițelor (45th Parallel), străzile pustii ale unui oraș în stare de asediu conțin în liniștea lor nepământeană un avertisment despre impactul războiului asupra celor care trăiesc în umbra sa (It’s A Date), în timp ce jungla și deșertul ascund urmele unor exoduri și odisei de proporții mitice (Solmatalua, Chasing The Sun: El Shatt).
Plasate într-o stare de limbo între cer și pământ, într-o stare de grație la limita dintre vis și trezie, entitățile care populează cele 5 filme reunite în programul Heaven Can Wait sunt deopotrivă parte din lumea noastră și lumea de dincolo. Spirite, preoți, sfinți și inocenți desprinși din imaginarul catolic (Why Are You Image Plus, Alegrias Riojanas) co-există în acest program cu oameni în carne și oase care tânjesc după un paradis ce va să fie (Aqueronte, You Made Me See the Sky) într-o atmosferă aproape mistică, saturată în liniștea primordială a unei lumi lipsite de gravitație (Birdsong).
Cel mai ludic și mai colorat program al selecției de anul acesta, Earthly Delights reunește filme care discută în maniere uneori amuzate (Dildotectonics, Soft Touch), alteori excitate (Gods of the Supermarket), când angoasante (Slimane, Lucid Room), când mobilizante (Flores del otro Patio) despre căutarea plăcerii și despre potențialul ei eliberator – atât în sens personal, cât și politic -, lăsând totodată loc pe ecran unor corpuri adesea invizibile în trecut, a căror extravaganță strălucitoare a fost frecvent incriminată, dacă nu chiar demonizată, de-a lungul istoriei.
Mast-del, r. Maryam Tafakory
Juriul Competiției Internaționale de Scutmetraj Trei profesioniști din lumea filmului vor desemna câștigătorii premiilor acordate în această secțiune: Premiul BIEFF pentru Cel mai bun scurtmetraj și Premiul pentru Cea mai bună regie, în valoare 1000 euro fiecare. Filmul care se va impune în competiție cu Cel mai bun concept vizual va fi la rândul lui recompensat cu un premiu în valoare de 1000 euro.
Printre cineaștii invitați în juriul Competiției Internaționale de scurtmetraj la cea de-a 13-a ediție BIEFF se numără Elena Duque – creatoarea unor filme experimentale de animație prezentate în programul unor festivaluri prestigioase precum Mar del Plata, Punto de Vista, London Animation Film Festival sau Documenta Madrid, dar și în cadrul unor evenimente speciale găzduite de Kino Arsenal (Berlin) și CCCB (Barcelona). În prezent se implică în dezvoltarea programelor (S8) Mostra de Cinema Periférico din A Coruña și Seville European Film Festival.
Din juriu va face parte și Florian Fernandez, coordonator al diferitelor inițiative elaborate în cadrul Rendez-vous Industry – forumul de patru zile dedicat scurtmetrajelor și realizatorilor acestora, organizat de Festivalul de la Cannes. Face parte din comitetele de selecție Encounters Film Festival, Montreal Festival du Nouveau Cinéma și SXSW Doc Shorts. Colaborează anual ca parte a comitetului de lectură European Short Pitch și a programului de formare The Short Film Lab.
Membru al Academiei Europene de Film (EFA) și al Uniunii Criticilor de Film Italieni (SNCCI), Eddie Bertozzi și-a confirmat la rândul său prezența la București, pentru a face parte din juriul Competiției Internaționale de scurtmetraj. Este Doctor în studii de film, iar din 2009 până în 2020 a coordonat programul Săptămânii Internaționale a Criticilor de Film. Din 2021 conduce comitetul de selecție al secțiunii Pardi di domani și oferă consultanță în privința selecției de filme incluse în secțiunile competițional ale Festivalului de Film de la Locarno.
Anul acesta, programul TIFF.22 (9 – 18 iunie, Cluj-Napoca) va cuprinde o impresionantă selecție de cinema nordic, realizată sub egida Scandinavian Films, grație unui parteneriat în premieră între TIFF, institutele de film și ambasadele celor cinci țări din regiune: Danemarca, Suedia, Finlanda, Islanda și Norvegia.
Selecția include și un carte blanche oferit Festivalului Internațional de Film de la Göteborg, care vine cu o extra-recomandare pentru zece titluri din program.
Suedia:Viață de câine (Dogborn, r. Isabella Carbonell, 2022) și Superluna (Hypermoon, r. Mia Engberg, 2023).
Danemarca: Apolonia, Apolonia (r. Lea Glob, 2022) și Imperiul (Empire, r. Frederikke Aspöck, 2023).
Finlanda: Patru mici adulți (Four Little Adults, r. Selma Vilhunen, 2023) și Compartimentul 6 (Compartment 6, r. Juho Kuosmanen, 2021).
Norvegia:Lăsați râul să curgă (Let the River Flow, r. Ole Giaever, 2023) și Munch (r. Henrik Martin Dahlsbakken, 2023).
Islanda: La drum cu mama (Driving Mum, r. Hilmar Oddsson, 2022) și Scrisoare de la Helga (A Letter from Helga, r. Ása Helga Hjörleifsdóttir, 2022)
Trei debuturi din Suedia ajung la TIFF. Viață de câine este povestea a doi frați ce se văd în situația de a accepta slujbe ce le pun moralitatea la grea încercare. Filmul, cu premieră la Veneția, va genera discuții, dar și descoperirea talentului actoricesc al unei cântărețe rap locale, aflată aici la primul rol. Documentarul-colaj Ce mașinărie fantastică (And the King Said What a Fantastic Machine, r. Axel Danielson, Maximilien Van Aertryck) e o incursiune antrenantă în istoria camerei de filmat, premiată deja la Sundance și Berlin, iar documentarul hibrid 100 de anotimpuri (100 Seasons, r. Giovanni Bucchieri, 2023) va concura și în competiția What’s Up, Doc?. De neratat este și Superluna, documentarul poetic și personal al unei regizoare deja consacrate, care nu se teme să se chestioneze în fața camerei de filmat, iar cireașa de pe tort este cel mai recent film al regizorului Ruben Ostlund, Triunghiul tristeții (Triangle of Sadness, 2022), premiat cu Palme d’Or anul trecut.
Danemarca vine la TIFF cu documentare-fenomen, comedii și filme de gen. Apolonia, Apolonia, câștigător al marelui premiu la IDFA, conturează timp de 13 ani portretul fascinantei artiste Apolonia Sokol, transformându-l până la final într-o minunată declarație de dragoste pentru creatori de orice fel. La polul opus al genului, dar asemănându-se în curaj și aglomerație de culori, stă Imperiul, film de epocă stilizat ce spune o poveste plasată în miezul unei colonii daneze din indii. La capitolul comedii, debutul Dinastia dulce (The Cake Dinasty, r. Christian Lollike, 2022), parte și din competiția oficială, urcă umorul la înălțimi periculoase, iar Mame și tați (Fathers and Mothers, r. Paprika Steen, 2022) aruncă o privire caustic-jucăușă asupra unui grup de părinți implicați activ în educația copiilor. Tot cu părinți, de astă dată blocați într-o dublă realitate ce îi multiplică și îi forțează să ia decizii dure, este și debutul În oglindă (Superposition, r. Karoline Lyngbye, 2023).
Acestea fiind spuse, vă invit cu drag, apoi vă aștept cu impresii!
La 30 de ani de la premieră, filmul de debut al regizorului Nae Caranfil intră din nou în cinematografele din toată țara. O comedie de dragoste lansată în secțiunea Quinzaine des réalisateurs la Festivalul de Film de la Cannes din 1993, E pericoloso sporgersi va putea fi urmărit pe marele ecran în variantă restaurată începând cu 19 mai.
Cu o structură inovatoare pentru cinematografia română din acel moment și cu interpretări remarcabile ale unor actori precum Marius Stănescu, Natalie Bonifay sau Florin Călinescu, filmul își păstrează și astăzi prospețimea și umorul. E pericoloso sporgersi este distribuit de Transilvania Film.
„Nae Caranfil a apărut ca o tornadă, ca o promisiune a unui nou val care n-avea să se concretizeze decât mulţi ani mai târziu. E pericoloso sporgersi se întorcea şi el în România lui Ceauşescu, dar o făcea cu tandreţe şi sprijinindu-se pe o poveste solidă, trecută prin filtrul unei experienţe personale, în care elementele de recuzită predecembristă sunt folosite cu maximum de efect”. (Mihai Chirilov, Re:Publik, mai 2005)
Filmul, care a deschis o nouă epocă în cinematografia autohtonă, este compus din trei părți care narează aceeași poveste din punctul de vedere a trei personaje diferite: o studentă, un soldat și un actor de teatru. Acțiunea se petrece într-un oraș de provincie din România la începutul anilor ’80. Destinele celor trei se lovesc, schimbând ideile fiecăruia despre carieră, politică și dragoste.
Din distribuția filmului mai fac parte actorii George Alexandru, Marius Florea Vizante sau Magda Catone. Regia și scenariul sunt semnate de Nae Caranfil.
E pericoloso sporgersi a câștigat Premiul criticii la Festivalul Internațional de Film de la Montpellier, Marele Premiu la Festivalul Internațional de Film de la Bratislava sau Premiul special al juriului la Festivalul de Film de la La Baule.
Acestea fiind spuse, vă invit cu drag, apoi vă aștept cu impresii!
Isabelle Huppert, din nou pe marele ecran: Sindicalista intră în cinematografele din toată țara din 21 aprilie
Transilvania Film anunță intrarea în cinematografele din toată țara a filmului Sindicalista, „un thriller fascinant” (Cineuropa) regizat de Jean-Paul Salomé, cu Isabelle Huppert în rolul principal, „care poate să exprime un ocean de emoții doar printr-o simplă ridicare de sprânceană” (Deadline).
Inspirat de un caz real, filmul spune povestea unei femei care denunță afacerile ilegale ultrasecrete din sectorul nuclear francez, devenind astfel ținta unor presiuni majore din partea guvernului și companiei pentru care lucrează. Filmul a avut premiera la Festivalul de Film de la Veneția.
„Impresionant construit, Sindicalista explorează natura obsesivă și captivantă a puterii, dar și felul în care oamenii ajung să se identifice prea mult cu munca lor. Este un film fascinant care încurajează o reflecție socială crucială” Deadline
Maureen Kearney (Isabelle Huppert), reprezentanta șefă a sindicatului unei multinaționale franceze din domeniul energiei nucleare, este agresată violent în propria casă în urma denunțurilor pe care le face cu privire la afacerile ultrasecrete din sectorul nuclear francez. Viața ei e complet dată peste cap atunci când este nevoită să lupte singură cu reprezentanții guvernului și cu liderii industriei pentru a scoate la lumină scandalul și pentru a apăra peste 50.000 de locuri de muncă. Un subiect sensibil, o anchetă sub presiune care sădește îndoială în mintea anchetatorilor și în care Maureen, deși la început victimă, devine suspectă.
„Povestea lui Maureen Kearney este povestea unui whistleblower, dar și a unei femei într-o lume de bărbați neobișnuiți să vadă femeile riscând orice pentru dreptate. Maureen Kearney nu este o femeie fatală: este o mamă și o soție ca cele pe care le întâlnim în fiecare zi, o angajată ca mulți alții. Cu toate acestea, ea va deveni femeia pe care vechea gardă a industriei franceze, agățată de propriile interese, trebuie să o elimine. Dincolo de forma sa de thriller, „Sindicalista” este un film fundamental politic, o dramă despre funcționarea puterii și violența ei împotriva celor care încearcă să o zguduie.” Jean-Paul Salomé
Filmul este bazat pe cartea „La Syndicaliste” (‘The Union Official’), scrisă de jurnalista Caroline Michel-Aguirre. Din distribuția filmului mai fac parte Grégory Gadebois, Marina Foïs și actrița de origine română Alexandra Maria Lara.
Jean-Paul Salomé este cunoscut pentru filmele sale ambițioase precum Aventurile lui Arsene Lupin (2004), Cameleonul (2010) sau Mama Weed (2021). Trecând cu virtuozitate de la un gen cinematografic la altul, filmele sale sunt întotdeauna un exemplu de storytelling agreat de toate tipurile de public.
Cel mai nou film al regizorului norvegian Eskil Vogt, care a avut premiera în 2021 în cadrul Festivalului de Film de la Cannes în secțiuneaUnCertain Regard,întră în cinematografele din toată țara în data de 7 octombrie.
În acest captivant şi original thriller supranatural, orele de joacă sunt de-a dreptul periculoase. În timpul orbitoarei veri scandinave, o suburbie a orașului Oslo devine treptat un tărâm al neliniștii atunci când o parte dintre copii îşi încearcă, departe de atenţia adulţilor, puterile misterioase nefiind pe deplin conștienți de impactul acțiunilor lor.
„Inocenții are potențialul de a deveni un scary movie clasic” – Peter Bradshaw, The Guardian
„Un horror psihologic extraordinar” – The Hollywood Reporter
Eskil Vogt a debutat pe marile ecrane cu lungmetrajul Blind (2014), iar ca scenarist este cunoscut pentru colaborarea sa cu Joachim Trier la Cea mai rea fată din lume (The worst person in the world, 2021) și Thelma (2017).
INOCENȚII a avut premiera națională la ediția din acest an a Festivalului Internațional de Film Transilvania (TIFF) și a adus în fața publicului o altfel de poveste cu supereroi, purtând spectatorii într-o incursiune în fantastic și realitate deopotrivă.
Acestea fiind spuse, vă invit cu drag, apoi vă aștept cu impresii!
