Scrisoare deschisă privind situația sectorului cultural, adresată Guvernului României și Ministerului Culturii

Către

            Guvernul României

            Domnului Premier Florin Cîțu

            Domnului Vicepremier Dan Barna

            Ministerul Culturii

            Domnului Ministru Bogdan Gheorghiu

Data: 15.07.2021

SCRISOARE DESCHISĂ PRIVIND SITUAȚIA SECTORULUI CULTURAL DIN ROMÂNIA 

în contextul crizei de COVID-19

Stimate domnule Prim-Ministru Florin Cîțu,

Stimate domnule Vicepremier Dan Barna,

Stimate domnule Ministru Bogdan Gheorghiu,

Noi ai cui suntem?

Noi organizatorii de evenimente, producătorii de spectacole, companiile de scenotehnica , tehnicienii, artiștii și toate organizațiile culturale din România, ai cui suntem? Către care din instituțiile Statului ar trebui să ne orientăm pentru suport și pentru cooperare? Care este organismul care ar trebui să aibă în vederea și grija și buna desfășurare a industriei culturale și de spectacole din România?  Pentru că noi, de mai bine de un an, întrebăm și încercăm să găsim un partener de dialog peste tot și nu ne descurcăm nici cum.

La debutul pandemiei, am fost primii restricționați, dar am înțeles de ce. Nimeni nu s-a opus, ba chiar mulți dintre operatorii culturali au încercat să facă ce le-a stat în putere ca să ajute: de la donații, campanii de conștientizare, intervenții logistice, sau activități pentru oamenii care trebuiau să stea închiși în case.

Ne-am așteptat cuminți și înțelegători rândul la masa discuțiilor cu autoritățile publice, înțelegând de fiecare dată care sunt cele mai presante probleme. Însă lună după lună, problemele sectorului cultural au fost amânate, evitate sau ignorate, până când s-a împlinit deja mai bine de un an de la primele discuții.

Apoi, odată cu venirea verii, am fost păcăliți cu o redeschidere a evenimentelor, în realitate un miraj care a părut ca o relaxare în ochii publicului larg, dar pentru noi, oamenii care chiar trăim din aceste proiecte, e o corvoadă. Am fost aduși în punctul de a transforma ceea ce era o pasiune și o ambiție, anume proiectele noastre culturale, într-o nevoie disperată de a câștiga ceva, pentru a spera la supraviețuire. Nu, în acest moment, situația în cultură nu este nici pe departe bună. Așadar, vă întrebăm cine ar trebui să se preocupe și de noi?

Domnule Ministru Bogdan Gheorghiu,  toată lumea înțelege că Ministerul pe care-l reprezentați nu are resurse proprii să ne ajute. Dar ce nu putem înțelege este de ce nu vă luptați pentru noi? Nici măcar nu contează rezultatul. Am vrea măcar să știm că cineva ne apără. Am vrea să vă auzim vorbind public despre sectorul cultural privat. Am vrea să vedem că faceți un efort, că trimiteți scrisori și în numele nostru către alte Ministere pentru fonduri, că vă luptați pentru a clarifica regulamentele de organizare a acțiunilor culturale. Am vrea să vedem, și dacă rezultatul nu e favorabil, că liderul Ministerului Culturii, care ar trebui să apere întreg sectorul cultural, vorbește și despre noi.

Domnule Prim Ministru Florin Cîțu, dumneavoastră aveți experiență în guvernare, economie și finanțe. În baza acestei experiențe, vă întrebăm: cât credeți că putem supraviețui într-o țară care niciodată nu a prioritizat cultura și care acum  o nedreptățește cel mai tare?

Zilele trecute, Domnul Vicepremier Dan Barna a declarat într-o emisiune televizată că pentru a stimula campania de vaccinare, ar trebui restricționat și mai tare accesul la evenimente. Domnule Dan Barna, cât credeți că sectorul cultural mai poate încasa lovituri după lovituri? Cât de rezistenți credeți că suntem: primii închiși, niciun ajutor de stat acordat, cei mai reglementați,  într-o industrie în care nici înainte nu se supraviețuia ușor. De ce nu ați propus reglementarea și altor activități sau spații publice, sau locuri de adunare? Cât mai continuăm șarada asta în care evenimentele și activitățile culturale sunt considerate cel mai periculos factor de răspândire a virusului și în egală măsură cel mai potent stimulent al campaniei de vaccinare?  Uitați-vă la rezultate.

De asemenea, atâta timp cât există numeroase industrii și sectoare care lucrează cu publicul și care au funcționat nereglementate în toată această perioadă, măsurile restrictive aplicate evenimentelor nu fac nimic altceva decât să îngroape sectorul.  Spre exemplu, evenimentele au un caracter punctual. Spațiile comerciale funcționează zilnic fără aproape nicio restricție. Un spațiu comercial de succes are pe zi mai mulți vizitatori decât majoritatea evenimentelor din România. Nu există o logică în modul în care sunt aplicate restricțiile.

În perioada scurtă de redeschidere a sectorului de evenimente culturale, au apărut multe proiecte, organizate sau puternic finanțate de instituții publice, cu acces gratuit. Asta în contextul în care operatorii culturali privați au devenit practic obligați să pună bilete, fiindcă altfel nu se descurcă cu bugetul de organizare.  Practic, Statul nu doar că nu a ajutat sectorul cultural privat, dar îi și face concurență acum.

Nedreptatea pe care o trăim de atâta timp ne-a stors de toate puterile.

Efectele măsurilor discriminatorii și a ignoranței cu care sectorul cultural este tratat de mai bine de un an se resimt tot mai tare și tot mai mulți operatori culturali sunt afectați ireversibil. Ne-am întors la nivelul cultural la care eram în 2010. Dispar tot mai mulți operatori.  Pe lângă toate acestea, puține evenimente au succes în această perioadă. Publicul are reticență în a cumpăra bilete, timpul și posibilitățile de organizare sunt limitate.

Nu mai putem aștepta.

Vă solicităm de urgență acordarea finanțării pentru schema de stat aprobată în luna Ianuarie, încetarea discriminării cu scopul folosirii evenimentelor și activităților culturale ca pretext de vaccinare prin acordarea de norme care nu au nici o justificare medicală și întocmirea unui plan de sprijinire a operatorilor culturali prin care să-și revină după tot regresul trăit.  În cazul în care nici acum nu primim vreun răspuns și  semn de cooperare din partea autorităților Statului, ne vedem nevoiți să încercăm să ne obținem dreptate prin căi legale și alte acțiuni, pe care, din dorința de colaborare, nu le-am făcut până acum.

Cu deosebită considerație,

AROC – Asociația Română a Organizatorilor de Concerte și Evenimente Culturale

PaCTE – Patronatul Companiilor de Tehnică în Evenimente

AST – Asociația Serviciilor de Ticketing

MUZE – Asociația pentru Teatru, Film, Muzică și Dans

ALIS – Asociația Lucrătorilor în Industria Spectacolelor

Subscrisa AROC, Asociația Română a Organizatorilor de Concerte și Evenimente Culturale, structură asociativă a organizatorilor de festivaluri și concerte din România, este formată din cei mai reprezentativi actori de pe piaţa românească (ARTmania – ARTmania Festival Sibiu/Blaj aLive,, 3 Smoked Olives Festival, BestMusic Live/METALHEAD, Cyclic, Comparty Events – diMANSIONS Hit Music Festival, Electric Castle, Emagic Live – Awake Festival, Expirat, Fapte – Jazz in the Park, Flow Concept, Global Records, Le Bistrot Sociale, Le Petit Festival de Bucharest, Mozaic Jazz Festival, Movement Team – Sports Festival, NEVERSEA, Nuit Sociale, Centrul Cultural Plai – Plai Festival/JazzTM, Scala Events, Smida Jazz Festival, SNRS – Sunwaves Festival, Sprint Media, Summer Well, TIFF – Asociația Festivalul de Film Transilvania, The Institute, Showberry – Rocanotherworld/Classix Festival, The Mission/Fall in Love Festival, UNTOLD, VRTW, Wine and Street Food Festival, Why Not Us – Street Food Festival, Wise Factor – The Fresh).

Păreri?

MEMORIU AROC privind modificarea unor măsuri propuse care fac referire la normele de organizare a evenimentelor și activităților culturale în 2021

Ne bucură de faptul că, după o perioadă lungă de așteptare, Guvernul României a demarat primele acțiuni pentru reglementarea redeschiderii sectorului cultural și apreciem bunele intenții ce credem că stau la baza acestor inițiative. Consideram însă că aceste demersuri pot fi îmbunătățite până în punctul în care organizatorii de evenimente și ceilalți operatori culturali angrenați în această industrie să aibă în mod real la dispoziție un cadru legal clar, cu reglementări lipsite de ambiguitate și norme concrete, care să permită într-adevăr relansarea activității în condiții de siguranță, și să-i ofere predictibilitate acestui sector grav afectat, măcar pe termenul scurt al perioadei de vară.

În acest sens, vă rugăm să luați în calcul faptul că reluarea activității sectorului de organizare de evenimente nu se limitează la festivalurile mari, care au loc o dată pe an. Există peste 10,000 de agenți economici ce activează sub CAEN-urile 9001, 9002, 9003, 9004, 9321, 9329, 4791 (limitat la vânzarea de bilete), precum și numeroase organizații nonguvernamentale, care nu își pot derula efectiv activitatea, în lipsa unui cadru normativ coerent și predictibil.

Prin prezentul memoriu dorim să vă reasigurăm incă o dată de disponibilitatea membrilor AROC de a contribui la realizarea unui cât mai bun și mai sigur regulament de redeschidere a domeniului. De asemenea,  vă readucem aminte de scenariile pentru redeschidere agreate în cadrul grupului de lucru de reprezentanții sectorului privat, ai Ministerului Sănătății, INSP și Ministerului Culturii, precum și de memoriul AROC adresat CNSU și Prim-Ministrului Florin Cîțu cu privire la măsurile propuse în Hotărârea 29/14.05.2021. Prin urmare, vom încerca să reluăm mai jos problemele și soluțiile comunicate și argumentate anterior, și să semnalăm noi aspecte care considerăm că ar putea îmbunătăți reglementările pentru sector, cu speranța că de data aceasta ele vor fi analizate și adoptate într-un cadru normativ adecvat contextului și realității domeniului, cu scopul de a asigura o reală repornire a sectorului, desigur fără să zădărnicească eforturile de combatere a pandemiei de Covid-19:

●   Nevoia de predictibilitate.  Reglementarea din timp a lunilor Iulie, August, Septembrie este mai mult decât necesară la acest moment. Un eveniment are nevoie de mult mai mult de câteva săptămâni pentru organizare și nu se poate face de pe o lună pe alta. Contextul actual în continuare nu oferă predictibilitatea de care acest sector are atâta nevoie, memoriul anterior adresat de AROC către CNSU și Prim-Ministrul Florin Cîțu detaliind aspectele care ar putea contribui la rectificarea acestei situații.

●    Sprijinirea organizatorilor de evenimente cu public restrâns sau cu buget limitat. Solicităm permiterea organizării de evenimente în aer liber și in interior, cu capacitățile propuse in Hotărârea CNSU 29/14.05.2021, accesul fiind permis cu verificarea temperaturii la intrare, publicul fiind așezat la concert, distanțat la 1m (exceptând familiile și grupurile de 4 persoane) și cu obligativitatea purtării măștii în incinta evenimentului. Evenimentele mici, care de regulă sunt cu artiști romani, se pot desfășura și in aceste condiții, așa cum s-a întâmplat și anul trecut, prin  adaptarea unui set de norme pentru aer liber și interior, cu o limită de capacitate care ar crește lunar.

●  Permiterea organizării de evenimente în locații HoReCa conform reglementărilor HoReCa. Solicităm permiterea organizării de evenimente în locații HoReCa conform normelor de funcționare HoReCa. Dinamica unui eveniment într-o locație HoReCa nu mărește cu nimic riscul pentru publicul participant, motiv pentru care considerăm inoportună și discriminatorie schimbarea regulilor de funcționare în cazul în care un local găzduiește un eveniment. De asemenea, redeschiderea la interior a cluburilor cu 50% capacitate nu ar trebui să excludă posibilitatea organizării de concerte în aceleași condiții, neexistând diferențe din punct de vedere epidemiologic între un eveniment la care un DJ pune muzică și unul în care o trupă cântă live, pe scenă.

●  Includerea pe lista de spații eligibile pentru organizarea de evenimente în interior și a spațiilor neconvenționale, nu doar a unităților/instituțiilor de cultură. Solicităm specificarea clară a faptului că în cazul evenimentelor în interior că este permisă folosirea oricărui spațiu alternativ, inclusiv a cluburilor, sălilor de sport / polivalente și spațiilor de evenimente private. Instituțiile de cultură recunoscute oficial de autorități în România sunt clădirile ce sunt în subordinea Ministerului Culturii, ori acestea sunt greu accesibile pentru organizatorii privați și insuficiente pentru a deservi nevoia reală din România. Într-adevăr, Hotărârea CNSU este mai clară în acest sens, aceasta precizând “ca activitățile culturale, artistice și de divertisment să poată fi organizate și desfășurate în spații închise cu participarea publicului până la 70% din capacitatea maxim”, fără să limiteze categoria spațiilor închise la unități/instituții de cultură, așa cum face Hotărârea de Guvern, dar considerăm că o clarificare ar fi binevenită.

●    Permiterea desfășurării evenimentelor pana la ore târzii. Solicităm permiterea desfășurării programului cu publicul a operatorilor economici care desfășoară activități de organizare de evenimente, precum și celor de tipul cluburilor sau discotecilor, atât în aer liber cat și în interiorul clădirilor, în intervalul orar 06:00-03:00. În evenimente, este foarte importantă ambianța creată de lăsarea întunericului, pentru proiecții video sau de lumini, motiv pentru care ele au nevoie să poată avea loc la ore mai târzii decât permit regulile de funcționare din prezent.

●    Asigurarea suprafeței minime în cazul evenimentelor organizate în aer liber. Considerăm necesară reducerea graduală a suprafeței minime care trebuie asigurată publicului, de la 2mp, la 1 mp în luna Iulie, și nicio limită de la 1 August. De asemenea, în cazul evenimentelor derulate în aer liber, dar cu public așezat pe scaune, propunem ca stabilirea capacității maxime a evenimentului în cauză să se facă în baza Articolului 10 din Hotărârea 29/14.05.2021, raportându-ne la capacitatea maximă pe care putem aviza spațiul la ISU. Măsurile actuale pentru distanțare în aer liber sunt mult mai drastice decât regulamentul evenimentelor în interior, în ciuda faptului că evenimentele în aer liber sunt mai sigure.

●      Reglementarea unui protocol oficial pentru verificarea certificatelor medicale (test, anticorpi sau vaccin). Solicităm clarificarea obligației și responsabilității organizatorului de a “asigura verificarea dovezilor medicale prezentate de către fiecare participant” și stabilirea unui protocol oficial în acest sens, fie prin acordarea de acces la modalități de verificare a datelor personale ale participanților, fie prin asigurarea asistenței autorităților publice în vederea efectuării accesului și verificărilor. Atâta timp cât participarea la evenimente a publicului este condiționată de verificarea unui certificat medical – vaccin, testare rapidă,  sau test de anticorpi, acest lucru ar trebui sa poată fi efectiv realizat. Cheltuielile generate de implementarea unui sistem de verificare a vaccinării sau testarea rapidă a participanților ar trebui subvenționate de către autorități.

●     Renunțarea la obligativitatea purtării măștii în cadrul evenimentelor în aer liber, unde accesul publicului este permis în baza unui certificat medical. Solicităm eliminarea obligativității purtării măștii în cazul evenimentelor care se desfășoară în aer liber și unde accesul este permis doar persoanelor care sunt vaccinate, au un test negativ de COVID-19 sau au trecut prin boală.

●  Crearea unui regulament pentru campare. Considerăm oportună realizarea unui set de norme și pentru evenimentele care au loc în afara orașelor și au nevoie de a facilita cazare pentru publicul participant, prin structuri cu funcțiuni de cazare de tip camping (corturi sau rulote), cu spații sanitare și/sau de servire a mesei.

●    Renunțarea la discriminare și la utilizarea redeschiderii sectorului evenimentelor culturale ca “stimulent” pentru vaccinare. Nu considerăm oportună abordarea pe care în acest moment Guvernul o are cu privire la accesul în evenimentele culturale. Toate propunerile făcute în ultimele 16 luni de către reprezentanții industriei de evenimente au ținut cont nu doar de nevoile și de interesele organizatorilor și operatorilor culturali, dar în primul rând de siguranța participanților și de metode de implementare sigure, menite să minimizeze orice risc și să ofere un cadru predictibil tuturor celor care activează în acest domeniu. Majoritatea sectorului cultural din România a fost încă de la începutul pandemiei un promotor al respectării regulilor și a campaniei de  vaccinare. Totuși, suntem singurul sector caruia Statul îi “limitează” clientela.  Vă reamintim în acest sens dublul standard practicat în permiterea unor evenimente religioase sau sportive cu mult mai mulți participanți, precum și reglementările mult mai lejere pentru spațiile aglomerate de tip mall, supermarket, transport în comun, și continua limitare a evenimentelor culturale și condiționarea acestora de certificări medicale.

De la prima ordonanță militară din starea de urgență, ce a interzis activitățile culturale și evenimentele, până astăzi, 16 luni mai târziu, peste 10,000 de agenți economici, alături de numeroase alte organizații private și independente, organizatori de evenimente, operatori culturali, companii de producție, sceno-tehnică și lucrători în industria de spectacole privesc cu aprehensiune spre ceea ce pare a fi distrugerea sistematică a antreprenoriatului din acest domeniu. Promisiunile “marii relaxări” și “revenirii la normalitate” pentru această industrie par a fi traduse doar într-un regulament strict, dificil sau chiar imposibil de implementat, ambiguu și care nu asigură predictibilitatea pe care o cerem de aproape un an de zile. Tot în acest sens, dorim să vă readucem aminte că sectorul cultural în continuare nu a beneficiat de niciun fel de schemă de compensare sau ajutor de stat, în ciuda faptului că a fost cel mai restricționat sector, încă de la începutul pandemiei, și va fi ultimul care-și va reveni la normal.

Nu în ultimul rând, reiterăm faptul că AROC vă sta la dispoziție Dumneavoastră și tuturor autorităților cu consultanță și sprijin pentru elaborarea unui regulament pentru organizarea de evenimente care sa permită într-adevăr acest lucru.  Vă recomandăm să ne implicați în procesul de elaborare a normelor pentru acest sector, întrucât noi vom fi cei care urmează să implementeze aceste reguli.

Cu deosebită considerație,

AROC – Asociația Română a Organizatorilor de Concerte și Evenimente Culturale

Subscrisa AROC, Asociația Română a Organizatorilor de Concerte și Evenimente Culturale, structură asociativă a organizatorilor de festivaluri și concerte din România, este formată din cei mai reprezentativi actori de pe piaţa românească (ARTmania – ARTmania Festival Sibiu/Blaj aLive,, 3 Smoked Olives Festival, BestMusic Live/METALHEAD, Cyclic, Comparty Events – diMANSIONS Hit Music Festival, Electric Castle, Emagic Live – Awake Festival, Expirat, Fapte – Jazz in the Park, Flow Concept, Global Records, Le Bistrot Sociale, Le Petit Festival de Bucharest, Mozaic Jazz Festival, Movement Team – Sports Festival, NEVERSEA, Nuit Sociale, Centrul Cultural Plai – Plai Festival/JazzTM, Scala Events, Smida Jazz Festival, SNRS – Sunwaves Festival, Sprint Media, Summer Well, TIFF – Asociația Festivalul de Film Transilvania, The Institute, Showberry – Rocanotherworld/Classix Festival, The Mission/Fall in Love Festival, UNTOLD, VRTW, Wine and Street Food Festival, Why Not Us – Street Food Festival, Wise Factor – The Fresh).

Păreri?

Poziția AROC referitoare la manifestările religioase și sportive care au avut loc în acest weekend

Manifestările care au avut loc în acest weekend, mai precis pelerinajul de la Șumuleu Ciuc și primele meciuri din acest an cu spectatori, au lăsat organizatorii de evenimente din România fără cuvinte. Cu toții am primit o lecție dură despre ce înseamnă dublul standard și cum este aplicat acesta de către autorități în România.

Încă de anul trecut, AROC (Asociația română a organizatorilor de concerte și evenimente culturale), prin membrii săi, a fost activă în a sprijini autoritățile din România pentru a veni cu cele mai bune și sigure soluții pentru repornirea evenimentelor și a altor activități culturale. Fiecare propunere făcută de noi a ținut cont nu doar de nevoile și de interesele organizatorilor, dar în primul rând de siguranța participanților și de metode de implementare sigure, menite să minimizeze orice risc și să ofere un cadru predictibil tuturor celor care își doresc să organizeze evenimente în România.

AROC a participat la toate dezbaterile publice organizate de autorități cu privire la sectorul cultural (atât pentru scheme de ajutor, cât și pentru planul de redeschidere), a avut membri activi care au discutat constant cu reprezentanți ai guvernului, a realizat un sondaj cu privire la percepția publicului privind redeschiderea evenimentelor, a trimis două scrisori deschise către Președintele României, a realizat numeroase memorii și a contribuit decisiv la propunerea de regulament de redeschidere a evenimentelor, în grupul de lucru constituit la cererea Primului Ministru, Florin Cîțu, din care mai făceau parte, pe lângă reprezentanți ai sectorului cultural, reprezentanți INSP și ai Ministerelor Culturii, Sănătății și Economiei.

Marea majoritate a acțiunilor noastre însă au fost ignorate deși au fost agreate cu INSP și ceilalți participanți în grupul de lucru, iar puținele răspunsuri pe care le-am primit au fost evazive sau au fost amânări și promisiuni nerespectate.

Iar acum sectorul cultural a primit cea mai mare palmă din ultimul an, noi toți fiind puși în situația de a vedea la televizor desfășurarea unui pelerinaj cu 50.000 de participanți, practic mai mare decât majoritatea evenimentelor culturale din țară, sau meciuri de fotbal, cu tribune pline,  în timp ce  autoritățile se mândresc cu buna desfășurare a acestora. Asta în contextul în care sectorul cultural are parte în continuare de un regulament strict, dificil de implementat, ambiguu și care nu asigură predictibilitatea pe care o cerem de aproape un an de zile.

E deosebit de umilitor să tot ieși public și să-ți ceri drepturile și să te compari cu alții, mai ales când nimeni nu pare să te asculte sau să încerce măcar să-ți înțeleagă punctul de vedere. Mențiunile noastre referitor la evenimentele sus menționate nu sunt menite să critice acțiunile efective, ci să exemplifice dublul standard pe care-l vedem cu ochiul liber. Cum se justifică din punct de vedere medical desfășurarea unor evenimente religioase sau sportive cu atâția participanți, dar limitarea activităților sectorului cultural la capacități de 500 de oameni? Cum se justifică din punct de vedere economic discriminarea sectorului cultural și distrugerea sistematică a antreprenoriatului din acest domeniu? Trăim într-o operă de Kafka din care nu știm cum să mai ieșim.

Cum a ajuns sectorul cultural din România să fie tratat cu atâta dezinteres și lipsă de empatie? Cum au ajuns evenimente din România, care înainte de pandemie contribuiau la dezvoltarea locală, erau atracții turistice și proiecte strategice în orașele lor, să fie ignorate și sacrificate fără nici măcar o explicație? Cum s-a ajuns aici?

Punctul 1 din Articolul 33 din Constituția României specifică că accesul la cultură este un drept garantat al tuturor cetățenilor acestei țări. În ciuda acestui punct, cultura este ținută vie în România nu doar de instituțiile statului, ci și de numeroase organizații private sau independente, care acum sunt efectiv discriminate. În contextul în care doar anumite aspecte din cultura unei țări sunt susținute, aceasta nu mai este un drept, ci mai degrabă un privilegiu pentru anumite categorii.

Punctul 3 din Articolul 33 din Constituția României precizează că “Statul trebuie să asigure păstrarea identității spirituale, sprijinirea culturii naționale, stimularea artelor, protejarea și conservarea moștenirii culturale, dezvoltarea creativității contemporane, promovarea valorilor culturale și artistice ale României în lume”. Unde este efortul Statului în respectarea acestui punct?

Punctul 1 din Articolul 41 din Constituția României precizează că “Dreptul la muncă nu poate fi îngrădit. Alegerea profesiei, a meseriei sau a ocupației, precum şi a locului de muncă este liberă”. În contextul actual, mulți dintre reprezentanții sectorului cultural nu-și pot exercita dreptul la ocupația aleasă, iar autoritățile nu doar că nu au propus suficiente măsuri de compensare, dar îngrădesc selectiv dreptul la muncă al multora.

Dacă s-au putut organiza evenimente precum pelerinajul de la Șumuleu Ciuc, sau meciuri de fotbal cu suporteri în tribune, considerăm că toată lumea poate fi de acord că și evenimentele culturale organizate după norme dovedite științific că reduc spre zero riscurile ar trebui redeschise imediat.

#Deschidetisicultura #Faradiscriminare

Cu deosebită considerație,

AROC – Asociația Organizatorilor de Concerte și Evenimente Culturale

Subscrisa AROC, Asociația Română a Organizatorilor de Concerte și Evenimente Culturale, structură asociativă a organizatorilor de festivaluri și concerte din România, este formată din cei mai reprezentativi actori de pe piaţa românească (ARTmania – ARTmania Festival Sibiu/Blaj aLive,, 3 Smoked Olives Festival, BestMusic Live/METALHEAD, Cyclic, Comparty Events – diMANSIONS Hit Music Festival, Electric Castle, Emagic Live – Awake Festival, Expirat, Fapte – Jazz in the Park, Flow Concept, Global Records, Le Bistrot Sociale, Le Petit Festival de Bucharest, Mozaic Jazz Festival, Movement Team – Sports Festival, NEVERSEA, Nuit Sociale, Centrul Cultural Plai – Plai Festival/JazzTM, Scala Events, Smida Jazz Festival, SNRS – Sunwaves Festival, Sprint Media, Summer Well, TIFF – Asociația Festivalul de Film Transilvania, The Institute, Showberry – Rocanotherworld/Classix Festival, The Mission/Fall in Love Festival, UNTOLD, VRTW, Wine and Street Food Festival, Why Not Us – Street Food Festival, Wise Factor – The Fresh).

Păreri?

AROC – Precizări referitoare la măsurile adoptate/publicate în ultimele zile în privința condițiilor de organizare a evenimentelor culturale

Ieri, 20.05.2021, a fost publicat Ordinul pentru modificarea și completarea anexei la Ordinul Ministrului Culturii și al Ministrului Sănătății nr. 3245/1805/2020 (octombrie) privind măsurile pentru prevenirea contaminării cu noul coronavirus SARS-CoV-2 și pentru asigurarea desfășurării activităților în condiții de siguranță sanitară în domeniul culturii – link aici.

Asemeni unor prevederi din Hotărârea CNSU nr. 29/15.05.2021 și unele dintre aceste completări  de ieri creează confuzie, cum ar fi Art. I, pct. 3, litera d¹) nou introdusă – “organizatorul va asigura verificarea dovezilor medicale prezentate de către fiecare participant” întrucât nu există niciun protocol oficial propus pentru verificarea acestor dovezi,  sau pct. 5, litera d) care precizează că “în cazul în care locația dispune de gradene, organizatorul va marca pe acestea locurile disponibile, cu asigurarea unei suprafețe de 2 mp pentru fiecare persoană” măsură care este mult mai drastică decât regulamentul evenimentelor în spațiul indoor, în condițiile în care este un fapt dovedit că evenimentele outdoor sunt mai sigure .

Înainte de modificările apărute în Monitorul Oficial, AROC a trimis un memoriu adresat CNSU și Prim-Ministrului Florin Cîțu cu privire la măsurile propuse în Hotărârea 29/15.05.2021, privind regulamentul de evenimente culturale pe vară și a asigurat autoritățile în continuare de disponibilitatea membrilor săi în a contribui, în caz că vor fi solicitați, la realizarea unui cât mai bun și mai sigur regulament de funcționare a evenimentelor.

Vă redăm memoriul integral. El conține argumente cu privire la formularea ambiguă a unor măsuri precum și propuneri argumentate care ar face regulamentul mai bun, la fel de sigur,  mult mai facil de implementat pentru organizatori și ar marca o redeschidere reală a sectorului cultural.

“Către

Guvernul României

Comitetul Național pentru Situații de Urgență

Domnului Președinte CNSU, Prim-Ministru Florin Cîțu

Data: 18.05.2021

MEMORIU PRIVIND HOTĂRÂREA nr. 29 din 14.05.2021,

Privind modificarea unor măsuri propuse care fac referire la normele de organizare a evenimentelor și activităților culturale în 2021

Stimate Domnule Prim-Ministru Florin-Vasile Cîțu,

Asociația Română a Organizatorilor de Concerte și Evenimente Culturale (AROC), formată din peste 30 dintre cei mai importanți organizatori de evenimente din România, am luat la cunoștință propunerile făcute de Comitetul Național pentru Situații de Urgență (CNSU) cu privire la regulamentul de organizare a evenimentelor și activităților culturale, prin Hotărârea nr. 29/14.05.2021 și dorim prin această adresă să aducem o serie de precizări și sugestii de modificare la prezentul document, menite să facă acest regulament mai bun, mai eficient și mai ușor de implementat.

1. Nevoia de predictibilitate:
Conform propunerilor dumneavoastră, în acest moment, se pot organiza evenimente a căror capacitate maximă este stabilită lunar, în baza a două condiții, ambele însă imposibil de controlat de către organizatori: rata de incidență din localitatea care găzduiește evenimente și rata de vaccinare la nivel național.  Iată de ce noi, AROC, considerăm inoportune aceste condiții:

  • Nu este corect ca evenimentele culturale să depindă de rata de vaccinare la nivel național, mai ales dacă în cadrul evenimentelor pot participa doar cei vaccinați sau cei testați. Cele mai multe evenimente în România au loc în mediul urban, unde rata de vaccinare este mai ridicată decât în mediul rural. De asemenea, conform sondajului AROC realizat în februarie 2021 cu privire la felul în care evenimentele culturale sunt văzute de public, 75% din respondenți au declarat că se vor vaccina ca să poate participa la evenimente.  Spre exemplu, deși Cluj-Napoca se apropie de 50% rată de vaccinare, la nivel local nu se vor putea organiza, conform hotărârii, evenimente mai mari de 2500 persoane (sau nici atât) în luna iulie din cauza mediei naționale scăzute, deși la evenimente ar fi participat preponderent public local. De asemenea, dat fiind că la evenimente pot participa doar cei vaccinați sau testați, nu vedem cu rata de vaccinare la nivel național poate impacta siguranța evenimentului.
  • Nu este corect ca un coeficient de incidență mai mare de 3/1000 locuitori să poată duce la interzicerea completă a organizării de evenimente în spațiul outdoor,  mai ales dacă la evenimente va fi permisă doar participarea doar publicului testat sau vaccinat. Coeficientul de incidență poate fi influențat de mulți factori și, dacă depindem de el în organizarea evenimentelor, publicul vaccinat și care își dorește să participe la evenimente va fi discriminat față de cei care în continuare refuză vaccinul.

Propunerile noastre de modificare:

  • În cazul evenimentelor unde poate participa doar public vaccinat sau testat, rata de vaccinare la nivel național să nu figureze ca o condiție care poate influența capacitatea unui eveniment.
  • Referitor la rata de incidență COVID din localitate, propunem ca limita la care se interzice organizarea de evenimente să fie de 7,5/1000 locuitori din localitatea în care evenimentul ar trebui să aibă loc, iar după 3/1000 să fie permise evenimente cu participarea doar a publicului vaccinat sau testat.

2. Sprijinirea și organizatorilor de evenimente cu public restrâns sau cu buget limitat
Măsurile propuse în Hotărârea nr. 29, privind activitățile culturale și evenimentele prevăd obligativitatea organizatorilor de a verifica publicul de efectuarea vaccinului sau să-i efectueze un test rapid. O astfel de măsură prezintă numeroase probleme logistice și financiare pe care nu toți organizatorii pot sau ar trebui să le efectueze. Câteva exemple:

  • Efectuarea de teste rapide implică un cost suplimentar de amenajare a zonelor de testare, achiziție de teste, implicarea de personal calificat etc. În cazul evenimentelor cu un public restrâns sau cu bilete ieftine, această cheltuială suplimentară face nerentabilă organizarea evenimentului.
  • Organizarea unui astfel de acces la eveniment presupune personal suplimentar,  calificat în realizarea de acces la eveniment.
  • Un astfel de acces la eveniment presupune o comunicare activă și detaliată cu publicul participant, lucru imposibil de realizat în cazul unora dintre organizatori.

În cadrul grupului de lucru privind realizarea unui plan pentru redeschidere – din care au făcut parte reprezentanți ai Ministerului Sănătății, Ministerului Culturii, INSP, precum și profesioniști din sectorul privat – au fost agreate două scenarii de lucru: unul care presupune verificarea publicului participant, având ca principal beneficiu permiterea unui număr de participanți mai mare, dar și unul care presupune doar verificarea temperaturii,  care impunea distanțarea publicului în eveniment și așezarea acestuia pe scaune, precum și o limită de capacitate, care ar crește lunar.

Propunerea noastră de modificare:

  • Permiterea organizării de evenimente în aer liber în condițiile agreate și puse în practică în 2020 și, anume: cu verificarea temperaturii la intrare, cu public așezat la concert și cu purtare de mască în incinta evenimentului și adaptarea unui set de norme pentru acesta. Propunem setarea limitelor la 500 de persoane participante începând cu 15.05.2021, 1500 de persoane cu 1.07.2021 și 2.500 de persoane începând cu 1.08.2021, în funcție de un grad de incidență din localitate agreat.
  • Permiterea organizării de evenimente în interior, cu verificarea temperaturii la intrare, cu public așezat la concert și cu purtare de mască în incinta evenimentului, precum și adaptarea unui set de norme pentru acestea, cu limite de capacitate ce ar crește lunar. Propunem capacitate 50%, dar nu mai mult de 500 persoane începând cu 15.05.2021, 70%, dar nu mai mult de 1000 persoane începând cu 1 iunie, 70%, dar nu mai mult de 1500 persoane, începând cu data de 1 iulie, respectiv 70%, dar nu mai mult de 2500 persoane începând cu 1 August.

3. Măsuri ambigue care necesită clarificări suplimentare
În Hotărârea nr. 29/15.04.2021 există o serie de precizări care nu sunt clare și lasă mult loc de interpretare, implicit multe scenarii în care organizatorii de evenimente pot fi discriminați:

  • Toate punctele din Articolul 1 menționează asigurarea unei suprafețe de minim 2mp în cazul evenimentelor organizate în aer liber.
  • Punctul 4 din Articolul 1 menționează că evenimentele organizate după 1 august nu pot avea durata mai mare de o zi. Nu este clar la ce se face referire prin sintagma „durata evenimentului” și din ce motive durata evenimentelor trebuie dintr-odată limitată la o zi după 1 august, pe când pentru evenimentele organizate înainte de 1 august nu există o asemenea limitare.
  • În continuare nu sunt clarificate normele privind organizarea de evenimente în locații HORECA și care este modul în care se schimbă normele impuse pentru HORECA în cazul evenimentelor găzduite în locații HORECA.
  • În continuare, când vorbim de evenimente indoor, în Hotărâre figurează ca spații eligibile doar instituțiile de spectacole. Vă readucem aminte că instituțiile de spectacole recunoscute oficial de autorități sunt cele aflate în subordinea directă a Ministerului Culturii, anume teatrele, casele de cultură și muzeele. Aceste spații de regulă sunt greu accesibile organizatorilor privați, motiv pentru care în ultimii 20 de ani, organizatorii au apelat la spații alternative (precum săli de sport, hangare etc.) și la săli private de evenimente, însă aceste spații nu sunt recunoscute oficial ca spații eligibile, din motive pe care nu le cunoaștem, deși am solicitat în numeroase rânduri explicațiile necesare.

Propunerile noastre de modificare:

  • Reducerea graduală a suprafeței minime care trebuie asigurată publicului: să fie 2 MP de la 15 mai 2021, 1 MP de la 1 iulie 2021 și nicio limită de la 1 August
  • În cazul evenimentelor derulate în aer liber, dar cu public așezat pe scaune, propunem ca stabilirea capacității maxime a evenimentului în cauză să se facă în baza Articolului 10 din Hotărârea 29/15.04.2021, raportându-ne la capacitatea maximă pe care putem aviza spațiul la ISU.
  • Raportarea normei anterioare la suprafață totală a locației de eveniment
  • Eliminarea completă a criteriului de durată a unui eveniment sau formularea acestui punct într-un fel care să nu discrimineze festivalurile
  • Permiterea organizării de evenimente în locații HORECA conform normelor de funcționare HORECA
  • Specificarea clară în cazul evenimentelor indoor că este permisă folosirea oricărui spațiu alternativ
  • Introducerea cluburilor și spațiilor de evenimente private ca săli recunoscute drept instituții de spectacole (exemplu precedent de astfel de măsură este dat de orașul Berlin – Germania)

4. Asigurarea accesului în eveniment
Dat fiind faptul că CNSU dorește condiționarea participării la evenimente a publicului pe bază de verificare de vaccin sau testare rapidă, solicităm completarea Hotărârii nr. 29/15.04.2021 cu un Articol care prevede asistența autorităților publice în efectuarea accesului la toate evenimentele care se vor organiza în această vară.

  • Efectuarea de teste rapide de către organizatori înainte de a permite accesul în eveniment trebuie susținută și monitorizată de către DSP-urile locale
  • Organizatorii de evenimente trebuie să aibă acces la modalități de verificare a datelor personale ale participanților, deoarece în acest moment acesta este singurul mod prin se poate verifica dacă participanții sunt într-adevăr vaccinați.
  • Certificatele de vaccinare emise nu au niciun cod de bare sau vreun alt cod de identificare, în afară de CNP-ul persoanei în cauză.
  • Cheltuielile generate de implementarea unui sistem de verificare a vaccinării sau testarea rapidă a participanților trebuie subvenționate de către autorități.

Vă rugăm să țineți cont de propunerile noastre de modificări, precum și de argumentele tehnice pe care le-am adus în susținerea propunerilor noastre. De asemenea, reprezentanții AROC doresc să vă asigure că, în continuare, membrii noștri sunt dornici și disponibili să contribuie la  realizarea unui cât mai bun și mai sigur regulament de funcționare a evenimentelor.

Cu deosebită considerație,

AROC – Asociația Organizatorilor de Concerte și Evenimente Culturale”

Subscrisa AROC, Asociația Română a Organizatorilor de Concerte și Evenimente Culturale, structură asociativă a organizatorilor de festivaluri și concerte din România, este formată din cei mai reprezentativi actori de pe piaţa românească (ARTmania – ARTmania Festival Sibiu/Blaj aLive,, 3 Smoked Olives Festival, BestMusic Live/METALHEAD, Cyclic, Comparty Events – diMANSIONS Hit Music Festival, Electric Castle, Emagic Live – Awake Festival, Expirat, Fapte – Jazz in the Park, Flow Concept, Global Records, Le Bistrot Sociale, Le Petit Festival de Bucharest, Mozaic Jazz Festival, Movement Team – Sports Festival, NEVERSEA, Nuit Sociale, Centrul Cultural Plai – Plai Festival/JazzTM, Scala Events, Smida Jazz Festival, SNRS – Sunwaves Festival, Sprint Media, Summer Well, TIFF – Asociația Festivalul de Film Transilvania, The Institute, Showberry – Rocanotherworld/Classix Festival, The Mission/Fall in Love Festival, UNTOLD, VRTW, Wine and Street Food Festival, Why Not Us – Street Food Festival, Wise Factor – The Fresh).

Păreri?

Organizatorii de concerte și evenimente culturale NU au fost incluși în schema de ajutor de stat pentru sectorul HORECA – OUG 224

Asociația Română a Organizatorilor de Concerte și Evenimente Culturale (AROC) vine cu o dezmințire asupra faptului că sectorul organizatorilor de concerte și evenimente culturale a primit ajutor din partea statului român, așa cum se vehiculează în presă, în urma comunicatului dat de Guvernul României referitor la adăugarea acestora în OUG 224 (schema de ajutor pentru sectorul HORECA). În această schemă de ajutor au fost adăugați, în urma votului în Parlamentul României de azi, organizatorii de expoziţii, târguri şi congrese – operatorii economici care activează sub codul CAEN 8230).

Organizatorii de concerte și evenimente culturale activează sub codurile CAEN 9001, 9002, 9003, 9004, 9321, 9329 și chiar 4791 (limitat la vanzarea de bilete pentru evenimente culturale), coduri CAEN pentru care AROC, cât și întreg sectorul cultural, au cerut în repetate rânduri ajutor.

Și da, este adevărat, aceste coduri CAEN au fost subiectul unor discuții pentru introducerea între codurile CAEN eligibile pentru această schemă de ajutor pentru sectorul HORECA, însă ele, din motive necunoscute nouă, nu au mai ajuns la linia de sosire

Ținem să menționăm încă o dată, că sectorul concertelor și evenimentelor culturale așteaptă în continuare, după 14 luni de când activitatea i-a fost suspendată, ajutorul promis de autoritățile române în repetate rânduri, ajutor care nu s-a concretizat deși au existat discuții și consultări cu reprezentanți ai sectorului. Ultima variantă a schemelor de ajutor pentru acest sector a dispărut din discursul public pe data de 8 martie 2021, când pe site-ul Ministerului Culturii era publicat un articol cu caracter optimist, care promitea o ultimă dezbatere și introducerea schemei în PNRR. De atunci nicio veste, nicio comunicare publică.

Cerem, pe această cale, din nou, Guvernului României să vină în sprijinul sectorului cultural prin definitivarea unei scheme de ajutor dedicate acestui sector. Fiecare zi care trece fără ca autoritățile să intervină în sprijinul sectorului șterge cu buretele efortul a mii și mii de oameni care au realizat performanțe importante în domeniu.

Subscrisa AROC, Asociația Română a Organizatorilor de Concerte și Evenimente Culturale, structură asociativă a organizatorilor de festivaluri și concerte din România, este formată din cei mai reprezentativi actori de pe piaţa românească (ARTmania – ARTmania Festival Sibiu/Blaj aLive,, 3 Smoked Olives Festival, BestMusic Live/METALHEAD, Cyclic, Comparty Events – diMANSIONS Hit Music Festival, Electric Castle, Emagic Live – Awake Festival, Expirat, Fapte – Jazz in the Park, Flow Concept, Global Records, Le Bistrot Sociale, Le Petit Festival de Bucharest, Mozaic Jazz Festival, Movement Team – Sports Festival, NEVERSEA, Nuit Sociale, Centrul Cultural Plai – Plai Festival/JazzTM, Scala Events, Smida Jazz Festival, SNRS – Sunwaves Festival, Sprint Media, Summer Well, TIFF – Asociația Festivalul de Film Transilvania, The Institute, Showberry – Rocanotherworld/Classix Festival, The Mission/Fall in Love Festival, UNTOLD, VRTW, Wine and Street Food Festival, Why Not Us – Street Food Festival, Wise Factor – The Fresh).

Păreri?