Un băieţel refugiat cântă „My Heart Will Go On”

0
shares
Be First to Share ->
Share on Facebook
Share on Twitter
Share on Google+
Share on LinkedIn
Pin to Pinterest
Share on StumbleUpon
+

Să creşti mare şi să îţi găseşti un rost în viaţă se poate dovedi la un moment dat un lucru dificil pentru oricine, dar acest proces este şi mai greu atunci când eşti refugiat dintr-o ţară sfâşiată de război.

Abu are doar 13 ani, dar el a trecut deja prin mult mai multe încercări decât majoritatea oamenilor într-o viaţă întreagă.

El este ultimul născut al unei familii iubitoare din Afganistan, dar pe măsură ce a crescut, ţara sa de origine a fost cuprinsă de haosul războiului şi a devenit tot mai nesigură. Familia lui Abu a fugit în cele din urmă în Belgia, acolo unde locuiesc şi în prezent ca refugiaţi.

Deşi şi-a pierdut toţi prietenii de acasă, Abu s-a adaptat bine în ţara sa adoptivă şi este recunoscător pentru siguranţa pe care i-o oferă acest loc. Acum că este în Belgia, Abu are în sfârşit timpul şi mijloacele pentru a-şi continua adevărata pasiune, aceea de a cânta.

Abu a decis să participe la audiţiile pe nevăzute ale concursului „The Voice”, varianta belgiană a popularului spectacol de talente muzicale din Statele Unite.

Mulţi concurenţi sunt măcinaţi de emoţii şi teamă de eşec atunci când păşesc pe o astfel de scenă, dar Abu trecuse deja suficient prin viaţă pentru a nu fi speriat de acest lucru.

Băiatul a decis să cânte melodia „My Heart Will Go On”, din repertoriul îndrăgitei cântăreţe canadiene Celine Dion. El a explicat că a ales acest cântec pentru că se regăseşte în povestea acelor oameni care au trăit o adevărată drama la bordul navei iconice.

„Oamenii de pe Titanic căutau o viaţă nouă într-o ambarcaţiune care mergea într-o altă ţară. Cred că este foarte trist. Vreau să vă mărturisesc tuturor că şi eu am fugit tot aşa.”

Toţi cei trei membri ai juriului şi-au rotit scaunele de îndată ce Abu a început să cânte, deoarece şi-au dat seama imediat cât de talentat este. De asemenea, până la sfârşitul spectacolului, toată sala s-a ridicat în picioare pentru a-l aplauda.

La un moment dat, Sean Dhondt chiar s-a aşezat pe podea în faţa băiatului pentru a avea o imagine mult mai clară asupra acestei reprezentaţii. „Am vrut să stau în primul rând la acest spectacol”, a spus apoi Sean.

Comentarii