Posted on

Alianța pentru Cultură, Turism, Evenimente și Fitness – ACTEF

30 de asociații din domeniul Culturii, Turismului, Evenimentelor și Fitness-ului și-au unit forțele și au creat ACTEF, o alianță puternică, unită sub o singură voce și sub un singur nume 

Miercuri – 12 ianuarie, la Hotelul Athenee Palace Hilton Bucuresti, 30 de asociații și-au dat mâna și au creat una dintre cele mai cuprinzătoare alianțe din Romania – ACTEF.

Alianța reprezintă o umbrelă sub care vor activa și se vor adresa de acum înainte autorităților cei din cultură, turism, evenimente și activitățile sportive.

„Se împlinesc în curând 2 ani de pandemie, un context fără precedent care a pus în genunchi industrii întregi. Înțelegem necesitatea restricțiilor, am susținut mereu măsurile de siguranță, însă ele trebuie să fie întotdeauna susținute de măsuri de sprijin financiar în timp real și relevante. Pentru că avem încredere că unitatea poate genera schimbare și poate preveni un dezastru economic iminent, dar și pentru că avem nevoie să ne sprijinim unii pe alții, cele mai afectate domenii își unesc vocea într-o misiune comună. Sunt mii de companii care au falimentat deja, sectoare întregi de care nu au avut niciun fel de activitate, sute de mii de oameni rămași fără un loc de muncă, și a devenit extrem de apăsător să asistăm la acest declin fără să facem și mai multe demersuri pentru a combate efectele financiare dezastroase. 

Pornind de la premisa simplă că unde-s mulți puterea crește, a luat naștere Alianța pentru Cultură, Turism, Evenimente și Fitness – ACTEF, iar împreună vom continua dialogurile cu autoritățile mai uniți și mai puternic reprezentanți, cu obiectivul principal de obține compensații corecte pentru toți cei afectați, “a declarat Daniel Mischie – Presedinte ACTEF 

Cei 3 membri fondatori ACTEF sunt:

 APT – Alianța Pentru Turism 

 ACE – Alianța pentru Cultură și Evenimente 

 Romania Active – Patronatul Industriei de Health & Fitness 

“Industria ZÂMBETULUI” are de astăzi un chip, un nume și o voce. Așa cum îi spune și numele, Alianța, care astăzi își sărbătorește ziua de naștere, oferă o umbrelă unică celor care activează în sectoarele culturii, turismului, evenimentelor și activităților sportive din România. Un număr de 30 asociații din aceste domenii au decis că e nevoie să se așeze umăr lângă umăr, pentru ca “Industria Zâmbetului” să nu mai fie trecută la “și altele” în societatea românească, ba mai mult, să vină și cu soluții către autoritățile române” a menționat Dragos Anastasiu – Presedinte APT (Alianța Pentru Turism). 

Alături de alte sectoare esențiale pentru orice economie, cum ar fi educația, sănătatea, infrastructura, construcțiile, agricultura, energia sau IT-ul, consideram că sectoarele de activitate care astăzi se unesc reprezintă fundamentul pe care poate fi clădită o economie www.actef.ro | contact@actef.ro

performantă în România. Daca vrem ca Romania să aibă oameni performanți, este nevoie că ei, în primul rând, să se simtă bine în corpul și cu mintea lor, iar pentru acestea zâmbetul este esențial. În ultimii doi ani aceste sectoare au fost cele mai restricționate și, prin urmare, profund afectate, în special, printr-o imensă lipsă de predictibilitate. Nimeni nu minimalizează bolile transmisibile și cu atât mai mult o pandemie. Totuși, dincolo de sănătatea conferită de protecția antivirală există și sănătatea mentală, corporală și socială, dar și una economica. Toți antreprenorii din cultură, turism, evenimente și fitness au funcționat timp de doi ani pe cont propriu.

Cum compensațiile au fost puține si au sosit târziu, chiar daca restricțiile i-au afectat pe toți în egală măsură, cele 2 teme principale ale tuturor asociațiilor care fac parte din ACTEF sunt:

1. pe termen scurt – susținerea unui mesaj puternic în fața autorităților (restricțiile nu pot fi luate fără a ține cont de toate aspectele si fără despăgubiri juste si imediate)

2. pe termen mediu si lung – stabilirea unei strategii de țară coerente implicând activ turismul, evenimentele și cultura si activitățile sportive

Așadar, începând din 12 Ianuarie CULTURA, TURISMUL, HORECA, EVENIMENTELE, HEALTH&FITNESS au împreună o voce în ceea ce privește subiecte sensibile precum: RESTRICȚII, COMPENSAȚII si STRATEGII ce vizează direct domeniile afectate.

“Sectorul nostru a fost cel mai afectat și nedreptățit și, din păcate, nici până astăzi nu există nicio formă de compensare. Este nevoie de acțiune imediată pentru a compensa pierderile cauzate de măsurile discriminatorii luate in toată această perioadă și de setarea unui cadru predictibil, prin care să ne putem desfășura activitatea conform drepturilor noastre fundamentale și în linie cu alte industrii din țara noastră sau chiar cu aceleași industrii din alte țări. Trebuie doar să ne uităm cum au procedat alte țări membre UE, acolo unde s-a acționat rapid și unde s-au găsit soluții.” – a declarat Bogdan Buta, Președinte ACE (Alianța pentru Cultură și Evenimente) 

În cadrul prezentării oficiale a noii alianțe s-au lansat si aceste date privind sectoare afectate de către pandemie și reprezentate de acum înainte de ACTEF: 

1. INDUSTRIA HOTELIERĂ 

– A scăzut de la cca. 29,8 milioane înnoptări în 2019 la doar 14,4 milioane înnoptări în 2020, pentru ca în 2021 să ajungă la cca. 20,4 milioane înnoptări. Practic, după o cădere de cca. 52% în 2020 a urmat o creștere de cca. 40% în 2021, dar chiar și așa cu cca. 31% mai puțin decât în 2019.

2. EVENIMENTE CULTURALE 

Aici s-a înregistrat o scădere a cifrei de afaceri de până la 65% și pierderi de aproape 80%, procentele fiind similare atât în 2020, cât și în 2021. În ceea ce privește, evenimentele cu vânzare de bilete scăderea cifrei de afaceri a fost de aproximativ 72%, iar pentru evenimentele de tip festival scăderea a fost de 100% în 2020 si de 85% în 2021.

3. INDUSTRIA NUNTILOR 

O industrie a cărei cifra de afaceri se situa la nivelul de 847 milioane de euro în anul 2019 a fost afectată cel putin 90% în anul 2020, iar ușoara revenire din 2021 nu a permis la cel putin 25% dintre afaceri să își redeschidă portile, mulți dintre lucrătorii industriei schimbând domeniul de activitate sau chiar părăsind România.

4. INDUSTRIA DE TICKETING/BILETE 

Scăderea cifrei de afaceri a fost de la 6 milioane de euro în 2019 la 1.7 milioane de euro în 2020, asta însemnând o scădere de cca. 72%.

5. HEALTH & FITNESS 

Reducerea profitului cu 45% în 2020 față de anul 2019, iar scăderea estimată pentru anul 2021 a fost de 52% comparativ cu anul 2019. Industria s-a întors abrupt la nivelul anului 2016. www.actef.ro | contact@actef.ro

Acestea ar fi doar câteva dintre cifrele industriilor afectate reunite începând de astăzi în cadrul ACTEF.

„Noi, cei de la Romania Active, ca și toate industriile reunite în cadrul ACTEF, suntem 100% dedicați pentru a prioritiza siguranța și respectăm măsurile anti-Covid, asigurând în același timp un înalt standard de calitate pentru serviciile pe care clienții noștri se așteaptă să le oferim. 

Alianța ACTEF este vitală pentru aceste industrii, astfel încât să avem o economie sănătoasă, chiar dacă suntem unul dintre cele mai lovite sectoare de pandemie. 

Romania Active a militat pentru clasificarea centrelor de Sănătate si Fitness în categoria serviciilor esențiale și o dată cu această aderare sperăm in realizarea unui plan de redresare financiară. 

România are mai mult de 1 milion de utilizatori ai serviciilor noastre și trebuie să li se poată permite să aibă acces la servicii de sănătate și un mod de viață sănătos. 

Exercițiul fizic este poate unul dintre cele mai puternice remedii pentru sănătate. 

Industria sănătății si a Fitness-ului este dedicată cu atât mai mult acum, când sănătatea tuturor a devenit o prioritate națională.” a menționat in încheiere Kent Orrgren, Președinte Romania Active 

Acestea sunt industriile afectate reunite începând de astăzi în cadrul ACTEF, Industria Zâmbetului care va avea o singură voce și încă una puternică.

Păreri?

Posted on

Peisaje de poveste: Țara noastră ascunde trei locuri mai puțin cunoscute, dar unice în lume

Ţara noastră ascunde multe locuri de o frumuseţe ireală, care par desprise din poveşti şi sunt puţin cunoscute.

Turistii straini aleg să vină în România pentru că peisajele îi încântă de fiecare dată, iar oamenii sunt foarte primitori şi calzi. Iată 3 locuri din România pe care poate că nu le-ai vizitat, dar trebuie neapărat să o faci:

Podul lui Dumnezeu

Podul lui Dumnezeu (Podul Natural de la Ponoarele) este unicul pasaj natural rutier funcțional la nivel național, traversat de DJ 670 Baia de Aramă-Drobeta Turnu-Severin, fiind un vestigiu al Peșterii Podului ce a rezultat prin surparea tavanului acesteia.

Este cel mai mare pod natural al țării și al doilea ca mărime din Europa (30 m lungime, 13 m lățime, 22 m înălțime și 9 m grosime), dar singurul din lume deschis traficului rutier (inclusiv de mare tonaj). Ca alcătuire petrografică prezintă o structură masivă de calcare stratificate în bancuri de 1-2 metri, arcada din aval aflându-se într-o stare de conservare mult mai bună decât cea din amonte.

Legende:

Din bătrâni se povestește că, aici locuia Dracul, oamenii rugându-se lui Dumnezeu să-i scape de el. Atunci, Dumezeu, a lovit cu palma în tavanul peșterii, unde locuia Diavolul, care s-a prăbușit peste intrare.

Dar Dracul a scăpat, ieșind pe cealaltă gură a peșterii și s-a agățat cu ghearele de vârful Dealul Peșterii.Dracu s-ar fi urcat apoi pe o stâncă, ce-i poartă numele: Stânca Dracului.

Altă legendă spune ca podul ar fi fost construit de Dumnezeu pentru ca Sfântul Nicodim să treacă prin Tismana după ce oamenii l-au alungat din comună, punându-i în traistă o găină cu gâtul tăiat, o pâine și un cuțit, acuzându-l de furt.

Pe la anul 1370, călugărul era în căutarea unei cascade care i s-a arătat în vis și deasupra careia trebuia să construiască o mănăstire.Din Ponoarele, a plecat la Tismana, unde a ridicat mănăstirea (Mănăstirea Tismana).

Înainte de a pleca, el a blestemat apa de la Ponoarele, să fie fără pești și să o înghită pământul. Și chiar așa s-a întâmplat, pentru că pe cursul ei s-au construit 8 mori,iar în ea nu trăiește nici un pește.

O altă legendă spune că podul a fost construit de Hercule.

Grădina Zmeilor

Grădina Zmeilor (monument al naturii) este o arie protejată de interes național ce corespunde categoriei a III-a IUCN (rezervație naturală de tip geologic și peisagistic), situată în județul Sălaj, pe teritoriul administrativ al comunei Bălan.

Rezervația naturală Grădina Zmeilor a fost declarată arie protejată prin Legea Nr.5 din 6 martie 2000 (privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului național – Secțiunea a III-a – zone protejate) și se întinde pe o suprafață de 3 hectare.

Arealul „Grădina Zmeilor” prezintă o zonă naturală (din Podișul Someșan, subunitate geomorfologică a Depresiunii colinare transilvane), ce cuprinde un ansamblu neregulat de stânci (Fata Cătanii, Zmeul și Zmeoaica, Moșu, Călugării, Căpitanul, Acul Cleopatrei, Soldații, Eva, Dorobanțul, Degețelul, Sfinxul), cu forme bizare (turnuri, ciuperci, ace, abrupturi stâncoase), dispuse la baza dealului „Dumbrava”.

Formațiunile geologice (atribuite perioadei holocenului) alcătuite din gresii (de culoare cenușiu-gălbuie) cu intercalații de microconglomerate, s-au format prin acțiunile repetate ale aerului (îngheț-dezgheț, vânt, temperatură), apei (spălare, șiroire) și a proceselor gravitaționale (prăbușiri, surpări) desfășurate de-a lungul timpului.

Lacul cu vârtej

Lacul de acumulare Vida este un lac artificial realizat pe Râul Holod (Vida) print-un baraj de anrocamente de 10 m. înălțime.]

Barajul Vida este un baraj de anrocamente de 10 m înălțime, cu o lungime la coronament de 70 m. Pentru evacuarea debitelor maxime, barajul a fost prevăzut cu un deversor tip pâlnie. Barajul a fost terminat în anul 1967.

Pe locul actual al barajului înainte de 1967 se afla cea mai veche moară din satul Luncasprie, numită moara lui Lioliu. Pe acest loc se aflau doar două case, a morarului și fiului acestuia.

Din locul acesta se putea ajunge pe o potecă îngustă în satul Răcaș, sat aflat foarte sus între dealuri.

Lacul de acumulare are un volum de 0,4 milioane m3 și o suprafață de 6 ha. O curiozitate turistica a acestui lac o reprezinta palnia de deversare, cu rolul de a normaliza debitul cand sunt precipitatii abundente in zona.

Posted on

ÎN ROMÂNIA, EXISTĂ O LOCALITATE CARE LE ARE PE TOATE: MUNTE, APĂ, PLAJĂ ȘI AER PUR…

Se pare că în țara noastră există un loc asemănat cu cel al Alpilor elvețieni. Spunem asta pentru că studiile arată că puritatea aerului din Colibița, Valea Bistriței, are o concentrație de 90 micrograme/m3 de ozon, iar valoarea medie în România este de 72,6 micrograme/m3.

PE LÂNGĂ AERUL CURAT, COLIBIȚA MAI OFERĂ ȘI LOCURI DE PLAJĂ LA MALUL APEI LACULUI DE ACUMULARE CU ACELAȘI NUME.
Dacă te-ai hotărât deja să vizitezi Colibița, află că poți face și excursii, drumeții montane, ciclism, caiac, alpinism sau poți pescui păstrăv, clean sau caraș.

Pe de altă parte, zona are o reputație turistică istorică, căci între anii 1923 și 1975, Colibița a fost o stațiune balneoclimaterica, desființată totuși după ce s-a luat decizia să se facă lacul de acumulare.

În prezent, autoritățile locale încearcă să transforme Colibița într-o stațiune turistică, însă ar fi nevoie de un drum rutier modernizat și marcat cu semne de circulație, transport în comun între stațiunea turistică și gară sau o autogară, amenajarea și iluminarea locurilor de promenadă, apă curentă și canalizare, precum și un număr de minim 500 de locuri de cazare în hoteluri și pensiuni.

În prezent, în Colibița există 400 de case de vacanță, pensiuni și vile, iar pe malul lacului a fost construit și un complex turistic, unde o noapte de cazare costă doar 70 de lei, dacă vrei totuși să stai într-un bungalow de lux, cu vedere la lac, trebuie să scoți din buzunar în jur de 450 de lei pe noapte.

Te-am convins? Mergi la Colibița?

Posted on

Turismul în fostele lagăre de concentrare: „Austerlitz” din 24 noiembrie în cinematografe

Titlul filmului misterios, provocator și deranjant al lui Serghei Loznitsa este, după spusele regizorului, inspirat de romanul lui WG Sebald din 2001, în care un personaj numit Austerlitz, după ce crește în Marea Britanie ca refugiat, vede un film de propagandă nazist despre tabăra Theresienstadt și are impresia că o recunoaște pe mama sa în acest film. Aceasta este o carte despre anularea istoriei create de memoriile oficiale. Desigur, are un al sens: titlul poate fi confundat în prima fracțiune de secundă cu „Auschwitz”. Este un trompe l’oeil lingvistic. Ororile secolului al XX-lea se retrag în mormântul prăfuit al istoriei, alăturându-se bătăliilor secolului al XIX-lea: Auschwitz este un cuvânt, care într-o bună zi poate avea o încărcătură electrică atât de mică precum Austerlitz.
„Austerlitz” va ajunge în cinematografele din România începând cu 24 noiembrie, fiind distribuit de Transilvania Film.
Există în Europa locuri care rezistă ca suveniruri dureroase ale fabricilor unde oamenii erau tranformați în cenusă. Aceste locuri sunt acum memoriale deschise publicului și vizitate de mii de turiști în fiecare an. Documentarul îi urmărește pe vizitatorii unui astfel de loc ridicat pe teritoriul unui fost lagăr de concentrare. De ce vin ei aici? Ce caută?
Sergei Loznitsa a declarat într-un interviu pentru The Seventh Art următoarele: „Ca de obicei, întregul film începe de la un moment straniu din viața mea: se întâmpla să mă aflu într-un astfel de loc – un alt lagăr, Buchenwald – și am rămas cu o impresie atât de puternică în urma vizitei mele. Am început să mă întreb: „Ce fac aici? Cum este posibil ca în urmă cu 70 de ani să fi existat cadavre peste tot în acest loc? Cum pot să stau și să privesc un crematoriu? Ce vreau să văd acolo?” Acest tip de întrebări m-au determinat să mă apuc de documentarul „Austerlitz”. Mă uitam în jur la oameni și vedeam numai fețele ignorante ale turiștilor. E ciudat. Nu cred ca un asemenea loc ar trebui să fie un loc turistic.”
După debutul său din cadrul Venice Film Festival, „Austerlitz” și-a continuat traseul pe la numeroase festivaluri de film, remarcându-se printr-un câștig și două nominalizări la Traverse City Film Festival, respectiv Indiewire Critics’ Poll și Cartagena Film Festival.
Dar, în cele din urmă, filmul „Austelitz” este, probabil, mai presus de toate o meditație bântuitoare, în care istoria fizică a lagărelor se luptă cu uitarea. Într-o secvență a filmului, fiecare vizitator își face un selfie cu semnul „Arbeit Macht Frei” de pe poarta de la intrarea în lagăr.
„Austerlitz” va fi distribuit în cinematografele din România din 24 noiembrie, de Transilvania Film.

Așadar, acestea fiind spuse, vă invit cu drag să urmărim împreună trailerul, apoi vă aștept cu impresiile. Enjoy!