Posted on

LORA celebrează 100 ani de România prin muzică – şi lansează piesa manifest „Rădăcini”

Lora şi-a luat în serios rolul de prezentatoare TV. De patru săptămâni face echipa la cârma emisiunii Vorbeşte lumea, alături de Cove, iar în fiecare zi de la 10:30 la 13:00 încălzeşte suflete şi descreţeşte frunţi.

Cu toate acestea, Lora nu şi-a uitat rădăcinile şi a lansat o melodie de o sensibilitate răvăşitoare. Lora păstrează tradiţia şi sărbătoreşte, şi în 2018, Ziua Naţională a României.
Pe 30 noiembrie, a surprins publicul cu „Rădăcini”, poezia care celebrează 100 ani de România, nu doar la ceas aniversar, ci în fiecare zi. Vorbeşte despre rădăcinile neamului şi despre toate frumuseţile tulburătoare ale României. Piesa „Rădăcini” este compusă de către Alex Pelin, Andy Platon, George Sava şi Laura Petrescu (Lora).

„M-ai crescut iubitoare, luptătoare şi neînfricată. Îţi mulţumesc pentru rădăcinile adânci. La mulţi ani, România!!!💙💛❤
#moldoveancă #rădăcini”, a declarat Lora pe pagina ei de Facebook.

Videoclipul piesei „Rădăcini”, filmat în regia lui Sega, amplifică mesajul piesei prin simplitate şi emoţia mişcărilor.
Lora a interpretat live melodia „Rădăcini” în cadrul emisiunii „Vorbeşte lumea”, emoţionând telespectatorii ediţiei speciale de 1 Decembrie.

LORA este una dintre cele mai bune voci feminine din România, cu milioane de vizualizări pe YouTube şi hit-uri ca “Rămas bun”, “Ne împotrivim”, “Floare la ureche”, “Cinci” sau “Bine mersi” (alături de Doddy), piese ce au ajuns pe primele poziţii în toate topurile muzicale. LORA a lansat în urmă cu câteva luni hitul “Dor sa te ador”, alături de Doddy, piesa ce a adunat într-un timp scurt peste 55 de milioane de vizionări pe YouTube şi a stat aproape o luna în topul Trending, în luna august a colaborat cu Shift pentru single-ul „Până în Rai”, iar recent a lansat piesa „Soare negru”, pe canalul ei de YouTube.

Păreri?

Posted on

„Copacul vrajbei noastre” – un film despre rădăcinile discordiilor suburbane, din 10 august în cinematografe

În timpul unei veri călduroase din Islanda, două seturi de vecini incep o dispută demnă de fiori. Regizorul islandez Hafsteinn Gunnar Sigurõsson a reușit să aducă pe marile ecrane o comedie incredibil de întunecată despre suburbanitul obișnuit care este întotdeauna plin de surprize. „Copacul vrajbei noastre” a avut premiera mondială la Festivalul de Film de la Veneția, ajungând și la cea de-a 17-a ediție a Festivalului Internațional de Film Transilvania.
Filmul va putea fi vizionat în următoarele cinematografe din țară: Baia Mare – Cinema Dacia; Botoșani – Cinema Unirea; Brăila – Cinema Central (din 24 august); Brașov – Cinema One Brașov; București – Băneasa Grand Cinema and More, Cinema Muzeul Țăranului, Cinema Elvire Popesco, Cinema Europa; Cluj-Napoca – Cinema Victoria Cluj; Constanța – Cityplex Constanța; Craiova – Cinema Modern (din 24 august); Gura Humorului – Casa de Cultură (din septembrie); Iași – Ateneul din Iași; Odobești – Casa de Cultură Odobești; Pitești – Cinema Trivale, Sebastian Papaiani; Sfântu Gheorghe – Cinema Arta by Cityplex; Târgu-Mureș – Cinema Arta 3D.
Filmul poate fi rezumat într-un paragraf după cum urmează: Agnes îl dă pe Atli afară și îi spune să nu care cumva să-l mai prindă lângă fiica lor, Ása. Atli se mută cu părinții, dar aceștia sunt prinși într-o ceartă cu vecinii: cică arborele din curte, de care sunt atât de mândri, le umbrește prispa! Curând, lucrurile scapă de sub control…
Sigurõsson se folosește de toată competența sa regizorală pentru a menține o stare dominată de confuzie și duritate pe tot parcursul filmului. Performanța regizorului aduce într-adevăr o privire de ansamblu autentică asupra durerii pătrunzătoare care se manifestă în iraționalitate și impulsivitate. Stoicismul său evoluează exponențial în emoție pură, transformându-se în protectorul și îngrijitorul care nu a reușit să fie niciodată. Tonul consistent din filmul „Copacul vrajbei noastre” ne va menține conectați și atenți pe tot parcursul peliculei și ne va arată căt de bine poate Sigurõsson să contureze fiecare aspect al filmului său.
Filmul se termină printr-o tragedie care ar fi putut fi evitată cu ajutorul comunicării, autocontrolului și gândirii raționale. În cele din urmă, „Copacul vrajbei noastre” ne amintește cât de greu este să rămânem rezonabili când inimile noastre sunt afectate de o durere profundă. Deși întâmplările prezentate în acest film pot fi hiperbolice și ușor nerealiste, ele evidențiază în continuare în ce măsură durerea și impulsivitate ne pot controla viețile și acțiunile. Pe măsură ce personajele din film vor decădea rapid în nebunie și iraționalitate, ne vom putea aminti de cât de des ne aflăm sub controlul emoțiilor noastre.
După premiera din cadrul Festivalului de Film de la Veneția, filmul „Copacul vrajbei noastre” a câștigat premiul pentru Cel mai bun film, Cel mai bun regizor și Cel mai bun scenariu la Oscarurile islandeze 2018. Filmul a fost proiectat și în cadrul Festivalului Internațional de Film Transilvania, ediția a 17-a.

Păreri?

https://bit.ly/2JQrMdd