Posted on

Monteurii de film Melania Oproiu, Nita Chivulescu și Mircea Ciocâltei, omagiați la Premiile Gopo 2023

Profesioniști pasionați, care au contribuit semnificativ la realizarea unora dintre cele mai importante producții de film ale României, monteurii de film Melania Oproiu, Nita Chivulescu și Mircea Ciocâltei vor fi omagiați la cea de-a XVII-a ediție a Premiilor Gopo. Contribuția lor va fi recompensată cu Premiul Special, oferit în cadrul evenimentul ce va avea loc pe 25 aprilie, la Teatrul Național ,,I. L. Caragiale” din București.

Cei trei și-au început cariera în industria cinematografică la Studiourile Buftea, ca asistenți de montaj sub îndrumarea Yolandei Mîntulescu.

Una dintre cele mai apreciate monteuze din România, Melania Oproiu și-a dedicat peste patru decenii din viață filmului românesc. S-a născut în august 1952, la Ploiești și este absolventă a Colegiului Național „Mihai Viteazul”. Debutează pe genericul filmului Casa dintre câmpuri (r. Alexandru Tatos, 1979). Au urmat Saltimbancii (r. Elisabeta Bostan, 1981), Sfârșitul nopții (r. Mircea Veroiu, 1982) și Bocet vesel (r. Mircea Moldovan, 1983).

S-a dedicat cu profesionalism activității din spatele camerelor și a făcut parte din echipa de montaj a unor filme precum Niște băieți grozavi (r. Cornel Diaconu, 1987), Rezervă la start (r. Anghel Mora, 1987), De ce are vulpea coadă (r. Cornel Diaconu, 1988), Fără lumini de poziţie (r. Mihnea Columbeanu, 1988). După 1989, montează filmele lui Mircea Daneliuc, Patul conjugal (1992), Această lehamite (1993) și Senatorul melcilor (1994) sau filme regizate de Sergiu Nicolaescu precum Punctul Zero (1995) și Triunghiul Morții (1998). După anii 2000, din filomografia Melaniei Oproiu fac parte Binecuvântată fii, închisoare (r. Nicolae Mărgineanu, 2002), Maria (r. Peter Călin Netzer, 2002) sau Examen (r. Titus Muntean, 2003) și Tandreţea lăcustelor (r. Dan Necșulea, 2003). Din 2004 lucrează îndeaproape cu regizorul Radu Gabrea, la peste 10 de filme, printre care Cocoșul decapitat (2006), Mănuși roșii (2009) sau Lindenfeld, o poveste de dragoste (2013).

Născută în București, pe 8 mai 1953, Nita Chivulescu, debutează ca monteuză cu Pădureanca, regizat de Nicolae Mărgineanu, în 1986. Colaborarea cu Nicolae Mărgineanu avea să continue cu Flăcări pe comori (1987), Un bulgăre de humă (1989), Undeva, în Est (1990), Priveşte înainte cu mânie (1992). Colaborează cu regizorul Șerban Marinescu pentru filmele Cei care plătesc cu viaţa (1989) sau  Cel mai iubit dintre pământeni (1992), iar cu  Sergiu Nicolaescu pentru Oglinda – Începutul adevărului (1993) și Orient Express (2003). Montează documentarele regizate de Stere Gulea și Vivi Drăgan Vasile Te iubesc, Libertate! (1990) și Piața Universității – România (1991). În anii 2000, a făcut parte din echipele unor producții emblematice precum Marfa şi banii (r. Cristi Puiu, 2001), Occident (r. Cristian Mungiu, 2002), Niki Ardelean, colonel în rezervă (r. Lucian Pintilie, 2003). Continuă colaborarea cu Cristian Mungiu pentru Zapping (2000), Nici o întâmplare (2000) și Corul pompierilor (2000) sau cu Mircea Daneliuc pentru Legiunea Străină (2007).

În 2012 primește Premiul pentru Montaj de la Uniunea Cineaștilor din România (UCIN) pentru filmul Despre oameni și Melci, în regia lui Tudor Giurgiu. Chiar dacă generaţiile, tehnica, chiar și titulatura profesiei s-au schimbat, capacitatea acestei profesioniste de a învăţa tot timpul, de a se adapta stilului fiecărui regizor, i-au asigurat continuitatea în meseria pe care o iubeşte.

În 2012 primește Premiul pentru Montaj de la Uniunea Cineaștilor din România (UCIN) pentru filmul Despre oameni și Melci, în regia lui Tudor Giurgiu. Chiar dacă generaţiile, tehnica, chiar și titulatura profesiei s-au schimbat, capacitatea acestei profesioniste de a învăţa tot timpul, de a se adapta stilului fiecărui regizor, i-au asigurat continuitatea în meseria pe care o iubeşte.

Mircea Ciocâltei s-a remarcat pentru montajul unor filme precum Semnul Șarpelui (r. Mircea Veroiu, 1981), Ochi de urs (r. Stere Gulea, 1982), Moromeții (r. Stere Gulea, 1986) sau Vulcanul stins (r. George Cornea, 1987), pentru care a obținut din partea Uniunii Cineaștilor din România Premiul pentru Montaj, în 1987. În 1997 face parte din echipa comediei româno-franceze care a obținut multiple premii, Asfalt tango, în regia lui Nae Caranfil. În anii 2000 se dedică montării documentarelor Memoria de piatră (r. Iosif Demian, 2010) și a documentarului istoric  Descriptio Moldaviae (r. Stelian Tănase, 2007).

A fost un colaborator constant al regizorului Mircea Veroiu. După absolvirea facultății este cooptat în învățământul universitar, devenind pe rând preparator, asistent, lector, conferențiar și profesor universitar (din 2008) la Facultatea de Film din cadrul UNATC din București, predând cursul de Montaj de film. De-a lungul celor peste patru decenii de activitate în industria cinematografică autohtonă a editat peste 200 de filme realizate în cadrul Centrului de producție cinematografică București și peste 400 de spoturi publicitare.

O formă de apreciere a contribuției majore pe care munca lor a adus-o cinematografiei române, Premiul Special, le va fi înmânat celor trei monteuri de film în cadrul Galei Premiilor Gopo 2023. Evenimentul va avea loc pe 25 aprilie și va fi transmis în direct pe VOYO, TIFF Unlimited și premiilegopo.ro.

Acestea fiind spuse, vă invit cu drag, apoi vă aștept cu impresii!

Posted on

Istvan Szabo și Marta Meszaros, omagiați la TIFF 2018

István Szabó și Márta Mészáros, autori de marcă ai cinematografiei maghiare, vor fi distinși cu Premiul pentru întreaga carieră la cea de-a 17-a ediție a Festivalului Internațional de Film Transilvania. Celor doi invitați de onoare de la TIFF 2018 li se alătură o delegație impresionantă de regizori veniți la Cluj-Napoca să-și prezinte cele mai noi producții în cadrul tradiționalei Zile Maghiare.
Celebrat în secțiunea 3×3, renumitul cineast István Szabó a împlinit în februarie 80 de ani și este primul regizor maghiar premiat cu Oscarul pentru cel mai bun film străin, în 1981, pentru Mefisto. În cei aproape 60 de ani de carieră cinematografică, Szabo a semnat zeci de titluri importante, multe dintre acestea fiind premiate în marile festivaluri internaționale. Preocupat în special de soarta individului în momente de cumpănă ale istoriei, István Szabó a debutat în regie în 1965 cu Vârsta viselor (Almodozások kora) și a câștigat notorietate cu al doilea său film, dublu premiat la Moscova și Locarno, Tatăl (Apa), în care un copil trăiește cu ideea că tatăl său, mort în timpul războiului, a fost un erou. Povestea cuplului forțat să trăiască sub identități false din Încrederea (Bizalom, 1980) i-a adus premiul de regie la Berlin și o nominalizare la Oscar, premiu pe care avea să-l primească un an mai târziu pentru capodopera Mefisto. Aceasă strălucită reinterpretare a mitului faustian, despre un actor și regizor de teatru care face pactul cu regimul nazist, deschide trilogia coproducțiilor cu Germania și a colaborării cu actorul său-fetiș, Klaus Maria Brandauer, urmată de Colonelul Redl (1985) și Hanussen (1988), ambele nominalizate la Oscar. Turnate în engleză, Meeting Venus, Sunshine, Taking Sides, Being Julia și ultimul său film, The Door, întregesc cariera eclectică a unuia dintre cei mai internaționali cineaști maghiari. La TIFF, István Szabó va fi prezent cu trei vîrfuri ale operei sale: Tatăl, Mefisto și Colonelul Redl.
Ziua Maghiară aduce la TIFF, în premieră în România, și cel mai recent film regizat de Márta Mészáros. Aurora Boreală (Aurora Borealis, 2017) este întoarcerea după o pauză de aproape opt ani a cineastei care a deschis drumul afirmării femeilor în industria cinematografică maghiară. Filmul abordează temele care au preocupat-o de-a lungul întregii cariere: condiția femeii în societate, explorarea originilor și a trecutului și efectele regimului stalinist asupra indivizilor. Autoare, printre multe altele, a filmelor Adopțiune (Ursul de Aur la Berlin, 1975) și Jurnal pentru copiii mei (Marele Premiu al Juriului la Cannes, 1984), Márta Mészáros va fi și ea omagiată la această ediție TIFF cu un Premiu pentru întreaga carieră.
Fost membru al juriului internațional la TIFF, regizorul și scenaristul János Szász revine în festival cu ultimul său film, The Butcher, the Whore and the One-eyed Man, povestea criminală a unui sălbatic triunghi amoros. Tot în premieră românească va putea fi văzut și noul film al regizoarei Éva Gárdos, Budapest Noir, ecranizat după best seller-ul lui Vilmos Kondor, o incursiune fascinantă în lumea întunecată a criminalității și a abuzului de putere de la începutul secolului XX. Proaspăt lansat la Festivalul de la Berlin, Genesis este cel de-al doilea film al regizorului Árpád Bogdán și urmărește poveștile a trei personaje, ale căror vieți iau o turnură bizară după ce un grup de neonaziști atacă un sat de romi din Ungaria. Tot de la Berlinală vine și 1945, noul film al unui obișnuit al TIFF-ului, regizorul Ferenc Török, în care doi străini misterioși descind într-un cătun maghiar, reaprinzând un conflict mocnit. Singurul debut din programul Zilei Maghiare este Manhood, regizat de Peter Politzer, și surprinde câteva momente-cheie din viața a trei bărbați din trei generații diferite.
,,La această ediție vom avea alături de noi cea mai impozantă delegație maghiară din ultimii ani. Mă bucur foarte mult că au confirmat prezența regizori precum János Szász, Márta Mészáros, Ferenc Török și Éva Gárdos, cineaști fără de care nu ne putem imagina ultimele decenii ale filmului maghiar. Un aspect interesant legat de selecția din acest an este că din cele șase lungmetraje proiectate cu ocazia Zilei Maghiare, majoritatea sunt filme ce prezintă evenimente sau personaje istorice, numai două fiind drame sociale contemporane.” a subliniat Zagoni Balint, curator al Zilei Maghiare de la TIFF.
Hungarian National Film Fund și Institutul Balassi – Institutul Maghiar din Bucureşti sunt, alături de Asociația Filmtett, partenerii Festivalului Internațional de Film Transilvania în organizarea secțiunii Ziua Maghiară.

Păreri

Posted on

Radu Beligan, Marin Moraru și Mircea Albulescu, omagiați la Noaptea Albă a Filmului Românesc

Trei dintre cei mai iubiți actori români, Radu Beligan, Marin Moraru și Mircea Albulescu, vor fi omagiați la Noaptea Albă a Filmului Românesc, care va avea loc pe 16 septembrie, în zece locații din București. Spectatorii îi vor (re)vedea pe regretații mari actori în câteva dintre cele mai bune roluri ale lor, iar un tribut în memoria cineastului Ovidiu Bose Paștina va marca 10 ani de la dispariția sa.

Ajuns la a șaptea ediție, maratonul Noaptea Albă a Filmului Românesc va aduce pe ecrane, pe 16 septembrie, filme de ficțiune și documentare premiate în marile festivaluri sau cu succes la public, drame, comedii și thrillere în proiecții speciale sau în avanpremieră. Proiecțiile vor avea loc la Cinema Muzeul Țăranului, Cinema Elvire Popesco, Centrul Cultural „Casa Artelor”, Parcul Titan (Parcul Artelor), Parcul Crângași, J’ai Bistrot, Deschis Gastrobar, Unteatru, Make a Point și Clubul de Educație Alternativă (Ferentari).

Pe marele actor Radu Beligan, care a încetat din viață în iulie anul acesta, la 97 de ani, publicul va avea ocazia să-l vadă în După-amiaza unui torționar (r. Lucian Pintilie, 2001), alături de Gheorghe Dinică, Ioana Ana Macaria, Coca Bloos și Dorina Chiriac. Beligan joacă rolul unui fost deţinut politic care, împreună cu o jurnalistă, se întâlnește cu un fost torționar pregătit să-şi mărturisească crimele. Filmul, inspirat de cartea „Drumul Damascului”, de Doina Jela, a fost prezentat în selecţia oficială a Festivalului de la Veneţia. Cel mai longeviv actor român, Beligan a fost celebrat pentru întreaga carieră la Gala Premiilor Gopo, în 2014.

Marin Moraru are un rol memorabil în Operațiunea Monstrul (r. Manole Marcus, 1976), una dintre cele mai populare comedii românești din toate timpurile, cu peste 1,6 milioane de spectatori înainte de 1989. Un grup de cinci bărbaţi pleacă, fără ştirea nevestelor, într-o expediţie în Deltă, cu un ţel categoric: prinderea „monstrului”, un somn gigantic care ar fi mândria oricărui pescar din ţară. Doi dintre ceilalți aventurieri sunt Toma Caragiu și Octavian Cotescu. Regretatul actor Marin Moraru s-a stins pe 21 august, la 79 de ani. Anul trecut, a fost distins cu Premiul de Excelență la Festivalul Internațional de Film Transilvania.

Inconfundabil, Mircea Albulescu face unul dintre rolurile carierei lui în filmul La capătul liniei (r. Dinu Tănase, 1982). Doi bărbaţi eliberați din închisoare călătoresc împreună prin ţară, încercând să se reintegreze în societate. În distribuție: Dan Condurache, Ioana Crăciunescu, Paul Lavric. Pentru performanța sa, actorul a câștigat Premiul pentru interpretare masculină la Costinești, în 1983. După o carieră impresionantă, cu sute de roluri în cinema și teatru, Mircea Albulescu s-a stins în aprilie, anul acesta, la 81 de ani.

La 10 ani de la dispariția sa neașteptată, la doar 50 de ani, regizorul Ovidiu Bose Paștina va fi comemorat printr-o proiecție-tribut a câtorva dintre cele mai valoroase scurtmetraje ale sale: Arta apărării individuale, Atelier cu călăuza, Iar ca sentiment un cristal, Oameni care povestesc. Cineastul a absolvit Institutul de Artă Teatrală şi Cinematografică, a lucrat ca documentarist la Sahia Film şi a realizat scurtmetraje de ficţiune. A fost unul dintre primii regizori de spoturi publicitare după 1989, iar de la mijlocul anilor ’90 a lucrat în televiziune.

Pe 16 septembrie, la Noaptea Albă a Filmului Românesc, spectatorii vor avea ocazia să vadă filme românești recente, precum Ilegitim (r. Adrian Sitaru), Dincolo de calea ferată (r. Cătălin Mitulescu), Acasă la tata (r. Andrei Cohn), București NonStop (r. Dan Chișu) sau Lumea e a mea (r. Nicolae Constantin Tănase), dar și o selecție de documentare și scurtmetraje noi de la TIFF 2016.

Celelalte filme din program, invitații speciali și programul vor fi anunțate în curând.

Așadar, vă invit cu drag!