Elia Suleiman, Mounia Meddour și Jasmila Žbanić, invitați speciali la Les Films de Cannes à Bucarest

Elia Suleiman, regizorul filmului It Must be Heaven, câștigătorul premiului special al juriului în cadrul Festival de Cannes 2019, vine la București pentru a doua oară.

Sâmbătă, 19 octombrie, publicul va avea ocazia să îl asculte în Débat des auteurs, unde va dialoga cu cineastul Claude Lelouch şi cu alţi regizori de film despre situaţia actuală a cinematografului mondial în epoca platformelor, a francizelor şi a multiplexurilor. Întâlnirea va avea loc la Cinema Elvire Popesco, la finalul proiecției Les plus belles années d’une vie, iar accesul la discuție va fi liber, în limita locurilor disponibile.

În 2012, în cadrul Les Films de Cannes à Bucarest, publicul a putut vedea două dintre cele mai premiate filme ale sale: Divine Intervention (2002 – Premiul Juriului la Cannes) şi The Time That Remains (2009 – Mențiunea specială a juriului la Cannes), ambele tratând conflictul dintre Israel şi Palestina într-o manieră profund personală și un stil care i-au adus comparaţia cu Jacques Tati şi Buster Keaton.

”Cu toate că sunt pline de regrete și compasiune, în filmele lui Suleiman nu se simte disperarea. ”Crezi că stau la mine acasă și mă gândesc la conflict?”, spune el. ”Mă gândesc la asta la modul existențial, la cum am putea ajunge la apropiere. Nu cred că disperarea este necesară, dacă ar fi așa, nu aș face filme. Dacă o să mă opresc, atunci puteți concluziona că m-am predat disperării.” asta spunea regizorul într-un interviu pe The Guardian, în 2009, cu ocazia premierei filmului The Time That Remains.

Elia Suleiman nu s-a oprit și îl regăsim în 2019 ca regizor, scenarist, dar și ca actor principal al comediei cu care a ajuns, pentru a treia oară, în competiția oficială a festivalului. It Must Be Heaven este o poveste burlescă ce explorează teme ca identitatea, naţionalitatea şi apartenenţa, unde cineastul continuă să înfăţişeze banalitatea şi absurditatea vieţii cotidiene în viniete intime şi tuşante, filmate acasă şi în străinătate. Suleiman jonglează și aici cu ludicul și din nou combină poezia cu umorul, cu un soi de sobrietate şi un strop de suprarealism.

„Dacă în filmele mele anterioare, Palestina era imaginată ca un microcosmos al lumii, cu noul meu film, It Must Be Heaven, lumea devine microcosmos al Palestinei”, declară Suleiman pe site-ul festivalului. Pelicula pune o întrebare fundamentală: „Unde se poate simţi o persoană ca acasă?”. „Regizorul-actor își folosește fața și trupul ca să exprime sufletul Palestinei și nicăieri acest lucru nu e mai pregnant ca în noua sa comedie amuzantă”, scrie Hollywood Reporter.

”I-am spus că Bucureștiul a evoluat foarte mult din punct de vedere culinar, și asta l-a convins să revină.”, a glumit regizorul Cristian Mungiu când a anunțat, în cadrul conferinței de presă care a avut loc ieri, faptul că cineastul palestinian va fi unul dintre invitații speciali ai ediției a zecea a Les Films de Cannes à Bucarest. Elia Suleiman va putea fi întâlnit la finalul proiecției filmului său de pe 20 octombrie, de la 20:30, la Cinema Elvire Popesco.

O noutate în programul de anul acesta a Les Films de Cannes à Bucarest este Papicha. Amplasat în Algeria în anii 90, filmul de debut al regizoarei Mounia Meddour spune povestea lui Nedjma, o studentă de 18 ani care iubeşte moda şi distracţia ca între fete. Însă acest stil de viaţă e pus în pericol de o campanie din ce în ce mai virulentă ce încearcă să impună femeilor algeriene să poarte burqa. Viaţa ei se schimbă după un atac dramatic şi tânăra decide să pună la cale un show de modă ca simbol al rezistenţei. Meddour a revelat într-un interviu pentru publicaţia Screen că filmul e auto-biografic. „Am crescut în Algeria până la 18 ani, am studiat la o universitate unde dormitorul arăta exact ca în povestea mea.” Publicul o va putea întâlni pe regizoare la proiecția filmului din 27 octombrie, la Cinema Elvire Popesco, care va rămâne la final pentru o sesiune de întrebări și răspunsuri.

Geneza şi urmările acestui film, primit cu căldură la Cannes, unde a fost proiectat în cadrul secţiunii Un Certain Regard, stau mărturie pentru dificultăţile cu care se confruntă, în acest moment, cinematografia arabă, ai cărei tineri regizori se revoltă împotriva cenzurii, examinând relaţii umane intense şi complexe. Papicha, ales încă din iulie să reprezinte Algeria la premiile Oscar din 2020, ar fi trebuit să aibă premiera pe 22 septembrie în Algiers, însă localităţile locale au anulat proiecţia. Producătorii, care acuză cenzura guvernamentală, au aflat din senin că permisiunea le-a fost retrasă iar pentru calificarea la premiile Oscar la categoria cel mai bun film străin, pelicula trebuia să fie difuzată în Algeria înainte de 30 septembrie. Din fericire, Premiile Academiei au făcut o excepție, iar filmul Papicha va concura în competiția pentru cel mai bun film străin chiar și în absența unei premiere în țara lui natală.

Mesajul feminist şi spiritul rebel al peliculei rimează cu evenimentele recente din Algeria unde, în fiecare vineri, începând cu luna martie, se ţin proteste de stradă împotriva guvernului conservator islamic, în ceea ce a fost denumită „Revoluţia Zâmbetelor”.
Ce mai fac vecinii noștri cinematografici? Știm multe despre actorii și regizorii americani, câte ceva despre cei francezi sau englezi, dar prea puține despre cei bulgari, georgieni sau bosniaci.
Ce mai fac vecinii noștri?, secțiune pe care Les Films de Cannes à Bucarest o propune anul acesta pentru prima dată, își propune să aducă spectatorilor români povești și cineaști din cinematografii aflate mai puțin sub lumina reflectoarelor canneze, dar cât se poate de umane, adevarate, sensibile și pasionante.
Secțiunea începe cu o proiecție a omnibusului Lost and Found, pentru a cărui aniversare de 15 ani de la producție se reunesc la București regizorii Jasmila Žbanić (Bosnia), Stefan Arsenijević (Serbia), Nadejda Koseva (Bulgaria), Mait Laas (Estonia) și producatoarea regizorului Kornél Mundruczó, Viktória Petrányi (Ungaria). Impreună cu Cristian Mungiu, la rândul său co-realizator în acest proiect colectiv, aceștia se vor întâlni cu publicul și vor introduce filmul la Instituto Cervantes, luni 21 octombrie, de la ora 17:00. Spectatorii vor putea urmări pe parcursul festivalului câte un titlu din filmografia acestor autori pe cât de personali, pe atât de bine primiți de publicul festivalier.
Mait Laas, un reputat animator estonian, ne aduce Lisa Limone and Maroc Orange: A Rapid Love Story, o delicioasă animație cu portocale, potrivită deopotrivă pentru adulți și copii. Jasmila Žbanić va introduce Esma’s Secret, filmul care i-a adus un Urs de Aur la Berlin, Stefan Arsenievic va fi prezent la proiecția Love and Other Crimes, filmul care i-a adus premiul pentru regie la Festivalul de la Sofia, iar pentru ceilalți cineaști din grupaj vor fi prezentate cele mai recente filme ale lor.
Lisa Limone and Maroc Orange: A Rapid Love Story va fi proiectat duminică, 20 octombrie, la Cinema Pro, de la ora 11:30. Intrarea la toate proiecțiile din secțiunea Ce mai fac vecinii noștri? este liberă iar la filmul de animație au acces copiii peste 12 ani.
Programul complet al ediției a 10-a a Les Films de Cannes à Bucarest poate fi găsit pe site.

Prețul biletelor la Cinema Pro, Cinema Elvire Popesco, Cinema Muzeul Țăranului și Muzeul Național de Artă al României – Sala Auditorium este de 15 lei pentru biletele achiziționate până pe 18 octombrie și de 20 de lei pentru biletele achiziționate în timpul festivalului (18-27 octombrie 2019).
La Cinemateca Union biletele costă 10 lei sau 8, 5, 3 lei pentru posesorii de abonamente.

Biletele se achiziționează de pe Eventbook.ro, de la sediul Eventbook din Strada Actor Ion Brezoianu 21, din rețeaua Eventbook și de la casieriile cinematografelor Elvire Popesco, Cinema Muzeul Țăranului și Cinemateca Union.

Vă invit cu drag!

România. 30 de ani mai târziu, la Les Films de Cannes a Bucarest

30 de ani de când, în tumultul unei revoluții însângerate, s-a strigat „Vom muri și vom fi liberi!”. Trei decenii de la dramatica prăbușire a comunismului în România. Les Films de Cannes à Bucarest propune publicului rememorarea momentului istoric prin ochiul aparatului de filmat și include în program câteva dintre cele mai importante opere ce tratează perioada de final a regimului comunist, precum și o conferință pe această temă.

Secțiunea România. 30 de ani mai târziu va lua startul cu o zi înainte de începerea festivalului.
Joi, 17 octombrie, de la ora 18:30, publicul va fi invitat la Cinemateca Union să urmărească proiecțiile filmelor De Crăciun ne-am luat rația de libertate, regizat de Cornel Mihalache și Videograme dintr-o revoluție, de Andrei Ujică și Harun Farocki.

Proiecțiile vor fi urmate, de la ora 20:30, de discuția: România. 30 de ani mai târziu. Pe lângă regizorii celor două filme, vor participa la discuție dramaturgul Matei Vișniec, arhitectul Dorin Ștefan și Octavian Ursu – cetațeanul german de origine română recent ales primar în orașul german Görlitz.

Proiectul este realizat în parteneriat cu Freedom House Romania, în contextul programului “Learning from Our Past to Build the Future”, sustinut de Europa liberă, și cu participarea Reprezentanței Comisiei Europene în România. Intrarea la proiecțiile din cadrul secțiunii, dar și la discuție este liberă în limita locurilor disponibile, prioritate având rezervările făcute în prealabil pe site-ul Eventbook.ro.

În București filmele vor fi proiectate la Instituto Cervantes, după cum urmează: Albă ca zăpada și cele 7 mineriade (vineri, 18 octombrie, în prezența regizorului Cornel Mihalache), Autobiografia lui Nicolae Ceaușescu (duminică, 20 octombrie, în prezența regizorului Andrei Ujică), Hîrtia va fi albastră (vineri, 25 octombrie în prezența regizorului Radu Muntean și a scenaristului Alex Baciu), iar filmul regretatului Ovidiu Bose Paștină, Timișoara. Decembrie 89 va fi proiectat luni, 21 octombrie la sala Horia Bernea a Cinema Muzeului Țăranului.

O parte din aceste filme va fi proiectată cu intrare liberă și în edițiile locale ale Les Films de Cannes à Timișoara, Iași, Cluj, Brașov și Suceava, de asemenea, în prezența realizatorilor.

OCTAVIAN URSU, a absolvit Conservatorul la Bucuresti și s-a mutat în Germania în 1990 ca solist-instrumentist (trompetă) la Neue Lausitzer Philharmonie din Görlitz. Ursu a intrat în 2009 în partidul conservator CDU. În 2014 el a fost ales în legislativul landului federal Saxonia, iar în acest an a devenit primar al acestui oraș din estul Germaniei.

MATEI VIŞNIEC, poet, dramaturg și jurnalist, văzut drept postmodernist optzecist cenzurat de către regimul comunist, a fost obligat să emigreze în Franța unde a cerut azil politic și unde, începând cu 1992, piesele îi sunt publicate în limba franceză. În revista Observator Cultural, scriitorul spunea: „Eu am scris istoria comunismului povestită pentru bolnavii mintali. Lumea occidentală n-a prea înțeles cum este cu utopia comunistă. Dar piesa este necesară și pentru tinerii din România, ei nu știu astăzi cum a fost cu spălarea creierelor, presiunea asupra individului, vidul din interiorul marilor cuvinte și al marilor slogane.”

DORIN ȘTEFAN este unul dintre cei mai respectați și reputați arhitecți români, membru al Ordinului Arhitecţilor din România, fost comisar pentru România la Bienala de Arhitectură de la Veneţia, profesor universitar la Universitatea de Arhitectură şi Urbanism Ion Mincu, Bucureşti și, printre altele, restauratorul complexului Brâncuși de la Târgu Jiu.

DE CRĂCIUN NE-AM LUAT RAȚIA DE LIBERTATE de Cătălina Fernoagă şi Cornel Mihalache
Realizatorii, încă studenţi la momentul respectiv, surprind starea de spirit în zilele imediat următoare Revoluţiei din Decembrie. Filmul a primit o serie de premii şi distincţii: premiul Opera Prima al Uniunii Cineaştilor din România (1990); premiul de debut şi premiul „Vox Juventutis“ al Ministerului Culturii la Costineşti (1990), premiul „Sesterce d’argent“ la Festivalul Internaţional de Film Documentar de la Nyon, Elveţia (1990); marele premiu la Festivalul Internaţional de scurtmetraj de la Tampere, Finlanda (1991); premiul special al juriului la DaKINO (1991).

VIDEOGRAME DINTR-O REVOLUȚIE de Andrei Ujică și Harun Farocki
Analiză tulburătoare a rolului televiziunii în timpul Revoluției române din 1989. Mesajul e unul: pentru a câștiga puterea politică, trebuie să controlezi televiziunea. „Televiziunea nu numai că a documentat şi reflectat copios evenimentele istorice, dar a şi participat la construirea lor. Farocki şi Ujică invită la meditaţie pe această temă, după cum invită şi la interogarea relaţiei dintre, pe de-o parte, vizibilitatea pe care tehnologiile de înregistrare, redare şi transmitere la distanţă i-o pot conferi unui eveniment şi, pe de altă parte, inteligibilitatea evenimentului respectiv”. Andrei Gorzo – Liternet
Filmul va putea fi văzut, în prezența autorului și la Cinema Victoria din Cluj, în cadrul Les Films de Cannes à Cluj, pe data de 19 octombrie.

TIMIȘOARA, DECEMBRIE 1989 de Ovidiu Bose Paștină
“Copilul teribil de la Studioul Sahia”, Ovidiu Bose Paștină a început să facă filme documentare în 1981. Realizat în 1990, filmul a obţinut Marele Premiu la Festivalul filmului documentar – Dokumentar Neubrandemburg, a fost prezentat în secţiunea Forum a Festivalului de la Berlin şi de la München, a obţinut premiul pentru cel mai bun documentar la Costineşti, a fost selecţionat printre primele 15 documentare ale lumii la Festivalul de la Yamagata (Japonia).
Timișoara, decembrie 1989 va rula și pe 18 octombrie, la Aula Magna a Universității de Vest în cadrul Les Films de Cannes à Timișoara

AUTOBIOGRAFIA LUI NICOLAE CEAUȘESCU de Andrei Ujică
„Un tur de forță cinematografic care urmărește ridicarea la putere, domnia și căderea sumbră a dictatorului.” New York Times. Autobiografia lui Nicolae Ceaușescu (2010) încheie trilogia lui Andrei Ujică dedicată sfârșitului comunismului, începută cu Videogramele unei revoluții și continuată cu Out of the Present.
Andrei Ujică a lucrat 4 ani la acest documentar care explorează imaginea fostului dictator, de la venirea sa la putere până la Revoluție. S-a folosit de materiale aflate în Arhiva Națională de Filme, în arhiva Televiziunii Române și de câteva secvențe filmate cu cameră video pentru amatori, toate înregistrări oficiale, care au totalizat mii de ore, din care regizorul spune că a vizionat în jur de 250. Considerat, la unison, de critica internațională, drept o capodoperă a filmului de montaj, Autobiografia lui Nicolae Ceauşescu a făcut parte din Selecția Oficială a Festivalului de la Cannes, în 2010.

HÂRTIA VA FI ALBASTRĂ de Radu Muntean
Costi mai are doar trei luni până va termina stagiul militar obligatoriu, însă ajunge în mijlocul evenimentelor derutante din timpul Revoluției române din 1989. Tânărul, care face parte din patrula locotenentului Neagu, decide să se despartă de colegii săi din Miliție și să lupte alături de revoluționari. Câștigător al premiului juriului la Namur și nominalizat pentru Leopardul de Aur la Locarno și pentru marele premiu la Varșovia.
„Acest film captivant de Radu Muntean are ceva din atmosfera peliculelor balcanice. Tema imediată e haosul și, uneori, violența fără sens, ca efect al căderii Uniunii Sovietice. Dar tema mai largă este absurditatea ce se iscă în inima războiului.” Scottsmovies.com

ALBĂ CA ZĂPADA ȘI CELE ȘAPTE MINERIADE, de Cornel Mihalache
Producția TVR intră în culisele celor mai agresive mișcări sociale din istoria contemporană a României: mineriadele. Mineriadele au fost mișcări sociale de scurtă durată, de natură violentă care au bulversat spațiul politic și social românesc. Diferite între ele ca motivații, scopuri, perioadă și mod de desfășurare, ele au ca element comun deplasarea minerilor din Valea Jiului spre capitala României, ca și faptul că, dezinformați și manipulați de fiecare dată de lideri politici sau sindicali cu scopuri situate în sfera spațiului politic, participanții au servit, cu sau fără voie, scopuri diferite de cele mai multe ori de interesele masei de muncitori din care făceau parte.
Filmul va putea fi văzut, în prezența regizorului și în cadrul Les Films de Cannes à Brașov, pe 24 octombrie, și cu ocazia Les Films de Cannes à Suceava, pe 2 noiembrie.

In cadrul secțiunii România. 30 de ani mai târziu la Iași va avea loc o proiectie specială a filmului CHUCK NORRIS VS. COMUNISM de Ilinca Călugăreanu, cu introducerea Irinei margareta Nistor.

CHUCK NORRIS VS. COMUNISM de Ilinca Călugăreanu
În România anilor ’80, mii de filme din Vest s-au strecurat prin Cortina de Fier şi au deschis, celor ce îndrăzneau să se uite, o fereastră spre lumea liberă. Un afacerist de pe piaţa neagră a casetelor VHS şi o traducătoare curajoasă au adus magia filmului oamenilor obişnuiţi, aprinzând scânteia unei revoluţii. Prezent în selecția festivalurilor Sundance 2015 și Hot Docs 2015, „acest documentar stilizat, revigorant de entertaining, explorează rolul puțin cunoscut al filmelor hollywoodiene – și al unei traducătoare inimoase – în clătinarea comunismului din România.” Variety
Filmul va putea fi văzut în cadrul Les Films de Cannes à Iași, pe 19 octombrie, la ora 12:30, la Cinema Ateneu.

Freedom House Romania introduce cu acest prilej “Learning from Our Past to Build the Future”, un program educativ despre sistemele autoritare, ce își propune să crească implicarea civică și susținerea sistemelor democratice în rândul tinerilor. Dedicat tuturor studenților din orice facultate, din întreaga țară, “Learning from Our Past to Build the Future” va invita studenții să participe la o școală de vară ce va avea loc în iulie 2020, la Sighet.
Programul complet al ediției a 10-a a Les Films de Cannes à Bucarest poate fi găsit pe site.
Prețul biletelor la Cinema Pro, Cinema Elvire Popesco, Cinema Muzeul Țăranului și Muzeul Național de Artă al României – Sala Auditorium este de 15 lei pentru biletele achiziționate până pe 18 octombrie și de 20 de lei pentru biletele achiziționate în timpul festivalului (18-27 octombrie 2019). La Cinemateca Union biletele costă 10 lei sau 8, 5, 3 lei pentru posesorii de abonamente
Biletele se achiziționează de pe Eventbook.ro, de la sediul Eventbook din Strada Actor Ion Brezoianu 21, din rețeaua Eventbook și de la casieriile cinematografelor Elvire Popesco, Cinema Muzeul Țăranului și Cinemateca Union. Mai multe detalii despre bilete găsiți pe site.

Vă invit cu drag!

Ladj Ly, noul rebel al Cannes-ului, invitat la Les Films de Cannes à Bucarest -cinci filme care au provocat polemici pe croazetă, incluse în selecție-

Nicio ediţie de Cannes fără o recoltă de filme controversate, excesive, provocatoare, deranjante. La rândul său, Les Films de Cannes à Bucarest a pregătit o selecţie tulburătoare cu cele mai discutate şi controversate oferte ale ediţiei din 2019. Noul copil minune al filmului francez, Ladj Ly, va fi prezent la Bucureşti pentru a vorbi despre cum e să porneşti o revoluţie cinematografică din suburbii.
Les Misérables, regia Ladj Ly, Premiul Juriului (ex-aequo) Cannes 2019
“Dacă vrei cu adevărat să faci o revoluţie, trebuie să ieşi în stradă în fiecare zi”, spune regizorul Ladj Ly, al cărui lungmetraj de debut a fost inclus în competiţia oficială de la Cannes. „Cine crede că e vorba de o nouă ecranizare a clasicului lui Victor Hugo, se înşeală”, scrie revista Variety. „Dar există un motiv pentru care Les Misérables poartă acelaşi titlu: ambele sunt amplasate în Montfermeil, suburbia muncitorească unde regizorul a crescut. Un secol mai târziu, mizeria e încă acolo, iar violenţa poliţiei rămâne un factor…”
Pelicula are în centru trei membri ai brigăzii anti-criminalitate care se confruntă cu tensiuni între bandele rivale din vecinătate. Inspirat de revoltele din 2005 de la Paris, de La Haine, pelicula cult a lui Mathieu Kassovitz şi de scurtmetrajul cu acelaşi nume al lui Ly, câştigător al unui premiu César, Les Misérables e o perspectivă provocatoare asupra tensiunilor dintre rezidenţii marginali şi poliţie.
Regizorul declară că e crucial ca oamenii care au trăit în aceste locuri să-şi spună povestea şi este frustrat că sunt atât de puţini regizori de culoare activi în Franţa de azi. „Lumea cinema-ului este foarte închisă: e rezervată unei anume elite. Poţi număra regizorii de culoare pe degetele de la o mână”, spune el în acelaşi interviu. „De aceea am fondat şcoala noastră de film”. Se numeşte Kourtrajmé, la fel ca şi colectivul regizoral unde a debutat. Ly spune că şcoala gratuită dă ocazia participanţilor să facă parte din următoarea generaţie de cineaşti francezi. “E o şcoală pe care o poate accesa oricine – nu există taxă. Trebuie să ne implicăm, să preluăm controlul şi să începem să schimbăm lucrurile. Nu vrem să ni se impună nimic. Cunoaştem aceste teritorii şi ştim cum să acţionăm. De când cu alegerea lui Macron, sunt şi mai multe probleme sociale. Noi protestăm împotriva acestor condiţii de 20 de ani, dar nu se întâmplă nimic. Înainte, oamenii erau indiferenţi pentru că era vorba de periferie, acum toţi francezii sunt afectaţi. Avem impresia că politicienilor nu le pasă.”
La Cannes, Les Misérables a fost primit cu ovaţii unanime şi a reuşit performanţa să-i învingă pe Tarantino, Almodóvar, Loach şi Dolan în competiția pentru Premiul Juriului. “O minune tehnică şi un debut uluitor” scria Variety. Peste noapte, Ly a devenit un star. Drepturile de difuzare pentru piaţa americană au fost achiziţionate imediat de Amazon pentru 1.5 milioane dolari, cea mai mare vânzare pentru un debutant la Cannes din istorie.

Bacurau, regia Kleber Mendonça Filho şi Juliano Dornelles, Premiul Juriului (ex-aequo) Cannes 2019
Un portret perseverent şi amplu al unei comunităţi braziliene care luptă împotriva spectrului sumbru al modernităţii. „Un western magnific şi dement despre pericolele modernizării accelerate.” Indiewire
„La fel ca şi memorabilul Aquarius, din 2016, Bacurau are în centru o femeie teribil de încăpăţânată care refuză să-şi cedeze locul în lume. Regizorul îmbină totul, de la Cei şapte samurai la Hostel într-un sângeros şi neapologetic > adresat tuturor celor care cred că tehnologiile revoluţionare le permit să transforme lumea în abator personal”, citim pe Variety, în timp ce The Guardian ne pregătește pentru un „western frisonant, executat cu o claritate necruţătoare, cu accente horror despre un oraş asediat de o ameninţare misterioasă”.

The Wild Goose Lake, regia Diao Yinan, Competiţie Cannes 2019
Un gangster fugar ce caută izbăvirea… O fată în pericol care riscă totul ca să-şi câştige liberatea… Ambii hăituiţi pe malurile unui lac, în ceea ce-ar putea fi ultima lor zi din viaţă. „Diao Yinan livrează noir-ul chinezesc absolut, în care stilul răvăşitor şi mizanscena inventivă formează substanţa. Un film care respiră graţie meşteşugului său vibrant şi a reimaginării fluide a unor scenarii care, până acum, ar fi trebuit să devină clişee. Făcând echipă cu operatorul Dong Jinsong, Diao dă dovadă de o stăpânire formală extraordinar de elastică. Această dramă atmosferică, hiperstilizată… e de un existenţialism mimimalist în stilul lui Jean Pierre Melville… şi confirmă că tradiţia noir e reinventată în China.” Variety

Beanpole, regia Kantemir Balagov, Premiul pentru regie Un Certain Regard, Cannes 2019

1945, Leningrad. Al doilea război mondial a devastat oraşul şi psihicul oamenilor. Două tinere căută să-şi refacă viaţa în mijlocul ruinelor.
„Pentru orice cinefil, poate veni ca un şoc revelaţia că încă mai poate fi complet anihilat de imaginile proiectate pe un ecran. Şi, deşi Balagov a dovedit că e în stare să sfideze graniţele etice ca să şocheze în debutul său impresionant, Closeness, aici devastarea e obţinută prin nimic mai mult decât printr-un control regizoral excepţional şi printr-o măiestrie fascinantă. Beanpole e incredibil de sumbru, însă compus cu o asemenea grijă că devine profund captivant. Evenimente atât de răvăşitoare încât îți dorești să-ţi fereşti privirea sunt prezentate în imagini atât de frapante că nu poţi să-ţi iei ochii. În timp ce personajele sunt complet dezbrăcate din punct de vedere psihologic, măcar li se acordă demnitatea unui cadru frumos.” Variety.

The Invisible Life of Eurídice Gusmão, regia Karim Aïnouz, Premiul Un Certain Regard, Cannes 2019

„O melodramă tropicală, spune reclama. Iar răvăşitoarea sagă de epocă a lui Karim Aïnouz se dovedeşte la înălţimea descrierii: emoţii puternice, articulate cu cea mai mare sinceritate şi excese stilistice intelectuale, toate în mediul fierbinte al jumătăţii de secol XX în Rio de Janeiro, plus politici feministe şi adevăruri sociale percutante. Cei familiari cu opera lui Aïnouz ştiu că trebuie să se aştepte la o experienţă senzorială încărcată (…) Această poveste a două surori devastate, separate de decenii de dezonoare familială şi de viclenie, e o reverie scăldată în sunet, muzică şi culoare pentru a se potrivi cu profunzimea emoţiei. Redutabiliul director de imagine Hélène Louvart (cunoscută pentru Lazzaro felice sau Pina) dă filmului culoarea unui mango copt…”

Les Misérables va fi distribuit în cinematografe de Independența Film.
Prețul biletelor la Cinema Pro, Cinema Elvire Popesco, Cinema Muzeul Țăranului și Muzeul Național de Artă al României – Sala Auditorium este de 15 lei pentru biletele achiziționate până pe 18 octombrie și de 20 de lei pentru biletele achiziționate în timpul festivalului (18-27 octombrie 2019). La Cinemateca Union biletele costă 10 lei sau 8, 5, 3 lei pentru posesorii de abonamente
Biletele se achiziționează de pe Eventbook.ro, de la sediul Eventbook din Strada Actor Ion Brezoianu 21, din rețeaua Eventbook și de la casieriile cinematografelor Elvire Popesco, Cinema Muzeul Țăranului și Cinemateca Union.

Vă invit cu drag!

Programul complet al Les Films de Cannes à Bucarest și opt avanpremiere românești

Almodóvar, Malick, Jarmusch, Dardenne, Dolan, Bellocchio, Loach, Herzog – cele mai recente filme ale marilor regizori ai cinematografiei mondiale se văd în premieră la Les Films de Cannes à Bucarest între 18 și 27 octombrie. Retrospectiva Claude Lelouch, focus Spania cu Albert Serra invitat special, Ziua de Aur cu câștigătoarele Palme d’Or, Ours d’Or și Camera d’Or, workshopuri de actorie, analiză de scenariu, masterclass-uri, peste 100 de filme în zece orașe sunt pregătite spectatorilor români cu ocazia celei de a zecea ediții a Les Films de Cannes.

Totodată, opt filme românești încă nelansate în cinematografe vor avea avanpremiere de gală în cadrul festivalului, în prezența echipelor.

Proiecțiile Les Films de Cannes à Bucarest au loc la Cinema Pro, Cinema Elvire Popesco, Cinema Muzeul Țăranului, Cinemateca Union, Muzeul Național de Artă al României – Sala Auditorium și Instituto Cervantes. Programul de proiecții este disponibil pe site-ul festivalului: www.filmedefestival.ro iar biletele vor putea fi achiziționate online începând cu 1 octombrie.

Cannes-ul și cinema-ul românesc sunt indisolubil legate. Cel mai mare festival din lume a susținut producțiile noastre de autor încă din anii ´50, însă parcă niciodată cu o asemenea fervoare și insistență ca în ultimii 15 ani, când regizorii și actorii români au fost recompensați cu cele mai importante premii de pe croazetă, transformând mica cinematografie autohtonă în epicentrul filmului european: trei Palme d´Or dintre care unul pentru lung metraj, un Caméra d´Or pentru cel mai bun debut, două premii pentru cel mai bun film din secțiunea Un Certain Regard, premii pentru interpretare și scenariu, prezențe în competiția oficială și nenumărate cronici entuziasmate în ziare și reviste prestigioase.

Juriile, spectatorii și presa de specialitate de la Cannes au hotărât: „noul val românesc” nu e doar un fenomen trecător, ci continuă să aibă vitalitate și relevanță internațională.

Publicul Les Films de Cannes à Bucarest va avea ocazia să constate, în cadrul secțiunii Avanpremierele Toamnei, diversitatea, complexitatea și prospețimea peliculelor românești recente, grație proiecțiilor organizate la Muzeul Țăranului Român.

Laureat al unui Palme d´Or pentru Cel mai bun scurtmetraj (Trafic) și al Premiului Special al Juriului Un Certain Regard (pentru cea mai bună actriță, Dorotheea Petre în Cum mi-am petrecut sfârșitul lumii), Cătălin Mitulescu revine pe marele ecran cu noua sa peliculă, Heidi, prezentă recent în competiția Festivalului de la Sarajevo. Heidi nu este fetița orfană dusă pe munte la bunic, ci o tânără abandonată într-o rețea de prostituție. Revista Variety a descris filmul ca fiind un „Fargo românesc”.

Documentarul Omul care a vrut să fie liber, regia Mihai Mincan și George Chiper-Lillemark, spune povestea unui tânăr rebel care a hotărât să trăiască liber în anii comunismului într-o țară măcinată de sărăcie și teroare, iar Jurnalul familiei Escu, de Șerban Georgescu, propune, tot într-o formulă de documentar, o trecere intens personală de la întâmplările mici, individuale, la marile evenimente la care am luat parte cu toții, în cei 100 de ani de la Unire încoace.

5 minute, lungmetrajul de ficţiune al lui Dan Chişu, este inspirat dintr-un fapt divers. Într-un cinematograf din Bucureşti rulează un film controversat, câţiva spectatori protestează faţă de comunitatea LGBT, un tânăr ajunge la spital. Investigația jurnalistică ce urmează stă în centrul peliculei care a fost selecționată în competiția Festivalului Internaţional de la Varşovia.

Un film cât o istorie, Maria, Regina României, în regia lui Alexis Cahill, este, de asemenea, bazat pe fapte istorice reale și are în prim plan o marcantă și fascinantă figură regală. Realizat cu ocazia centenarului independenței românești, filmul recrează ficțional contextul istoric în care Regina Maria a României a avut un rol istoric determinant. Adrian Titieni îl interpretează pe Ionel Brătianu iar Anghel Damian pe regele Carol.

Ivana cea Groaznică, film inclus în secțiunea Cineasti del presente a Festivalului de la Locarno, unde a obținut Premiul Special al Juriului, este o istorie neconvențională despre oameni și locuri, despre apartenență și dor, spusă cu umor și tandrețe, iar Cărturan, în regia lui Liviu Săndulescu, are ca personaj principal un bărbat de 60 ani (Teodor Corban) care, anunțat că mai are puțin de trăit, trebuie să-și pună lucrurile în ordine.

Dintr-o discuție tată-fiică, Timebox, documentarul Norei Agapi (prezent, printre altele, la Jihlava International Documentary FF, Doc Est FF 2019, Crossing Europe Film Festival, Linz) devine o luptă pentru spații și amintiri, un omagiu adus propriului tată, dar și spațiului și lumii în care a crescut.

Les Films de Cannes à Bucarest acordă și în acest an un premiu desemnat prin votul publicului pentru cel mai bun film românesc din secțiunea Avanpremierele Toamnei. Premiul în valoare de 2500 euro, acordat de Institutul Cultural Român, este oferit producătorului pentru o mai bună distribuție a filmului pe ecranele românești.
DE UNDE POT FI ACHIZIȚIONATE BILETELE
Biletele se achiziționează de pe Eventbook.ro, de la sediul Eventbook din Strada Actor Ion Brezoianu 21, din rețeaua Eventbook și de la casieriile cinematografelor Elvire Popesco, Cinema Muzeul Țăranului și Cinemateca Union (conform programului de funcționare al cinematografelor, începând cu o oră înainte de prima proiecție a zilei).
DE CÂND POT FI ACHIZITIONATE BILETELE

Biletele la film pot fi achiziționate atât în avans, începând cu 1 octombrie, cât și pe durata festivalului.
La caseria Eventbook de la Cinema PRO biletele sunt puse în vânzare începând cu 14 octombrie. Din 18 octombrie biletele pot fi achiziționate de la casieria fiecărui cinematograf, ce va fi deschisă cu o oră înainte de începerea primului film din program.

PREȚUL BILETELOR
Cinema Pro, Cinema Elvire Popesco, Cinema Muzeul Țăranului, Muzeul Național de Artă al României – Sala Auditorium
15 lei pentru biletele achiziționate până pe 18 octombrie
20 de lei pentru biletele achiziționate în timpul festivalului (18-27 octombrie 2019)
Cinemateca Union 10 lei sau 8, 5, 3 lei pentru posesorii de abonamente
Instituto Cervantes: Se vând bilete la filmele: Un autre homme, une autre chance, Historia de la meva mort (Story of my Death) și Dolor y gloria. Prețul biletelor este de 15 lei înainte de 18 octombrie și 20 de lei după această dată. La celelate proiecții intrarea este liberă însă accesul în sală se face pe baza scanării unui bilet cu valoare 0 care poate fi rezervat online în prealabil sau se obține la fața locului.
La toate spectacolele, un număr de minim 20 de bilete se vinde doar la casa de bilete a cinematografului cu 15 minute înainte de începerea proiecției. Se acceptă plata biletelor prin tichete culturale.
Promoții și reduceri:
Plătești 5 bilete la oricare dintre filmele care au proiecții în același cinematograf pe durata festivalului și pe al 6-lea îl primești gratis.
Plătești 8 bilete la oricare dintre filmele care au proiecții în oricare dintre săli pe durata festivalului și primești încă două gratis.

Vă invit cu drag!

Albert Serra – invitat special al Focusului SPANIA în Les Films de Cannes à Bucarest

În acest an, la Cannes, zbuciumul și durerea de pe ecran au adus glorie cinematografiei spaniole: Dolor y Gloria, filmul lui Pedro Almodóvar, a primit trofeul pentru cel mai bun actor graţie interpretării magistrale a lui Antonio Banderas, Fire Will Come (O Que Arde) al lui Olivier Laxe, Premiul juriului Un Certain Regard și provocatorul Liberté, regizat de Albert Serra, a luat Premiul Special al Juriului în aceeași secțiune.

Aceste trei filme, printre cele mai comentate şi mai apreciate de pe croazetă, fac parte din Focusul Spania pe care Les Films de Cannes à Bucarest îl organizează, în acest an, cu sprijinul Instituto Cervantes de Bucarest, Ambasada Spaniei în România, Point și Institutul Ramon Llull. Albert Serra, noul rebel al cinematografiei spaniole (un titlu aprig disputat), va fi invitat de onoare al festivalului şi va introduce publicului un triptic cu operele sale: pe lângă Liberté, veţi putea vedea La mort de Louis XIV și Story of My Death.

Mai mult, focusul omagiază, într-un program oferit de Instituto Cervantes, cu sprijinul Filmotecii Ministerului Afacerilor Externe, Uniunii Europene și Cooperării din Spania, nu doar talentele de astăzi, ci şi maeştrii de ieri, printr-o serie proiecţii ale unor capodopere clasice spaniole prezentate la Cannes de-a lungul anilor: Viridiana, de Luis Buñuel, Cría cuervos, de Carlos Saura, Bienvenido Mr. Marshall de Luis Garcia Berlanga și Los Santos Inocentes de Mario Camus.

În comparație cu alte mari cinematografii cum ar fi cea franceză, italiană sau germană, cea spaniolă a fost multă vreme subevaluată. Cu siguranţă că şi dictatura lui Franco (1939-1975) a contribuit mult la această situație, pentru că a cenzurat și oprimat timp de aproape patru decenii cele mai mari talente ale ţării. Dar, paradoxal, regimul a hrănit creativitatea, forţându-i pe cineaşti să fie imaginativi şi subtili în maniera în care îşi comunicau ideile ca să deruteze cenzura. Moartea lui Franco a deschis drumul pentru o nouă generaţie de provocatori, condusă de tânărul taur când furios, când exuberant, Pedro Almodóvar. Războiul civil, dictatura, izolaţionismul cultural impus de un regim autoritar au dat naştere puternicei tradiţii a cineaştilor subversivi ce contestă „realitatea” oficială şi status quo-ul. Hotărâţi să înfrunte fără menajamente ipocrizia și falsele aparențe, regizori ca Bunuel, Saura, Erice și, mai nou, Almodóvar sau Serra creează opere unice şi distinctive, o lume unde valorile burgheze colapsează, iar faţada bunelor maniere, a manevrelor politice şi a curtoaziei sociale este aruncată în aer. Cinema-ul spaniol de autor a refuzat modelul hollywoodian şi goana după clişee vechi şi reciclabile ca să devină una dintre cele mai vibrante şi mai iconoclaste contribuţii la cultura modernă. Filme îndârjite, dar și sarcastice: „folosesc mereu umorul, chiar şi în producțiile mele cele mai dramatice”, spunea Almodóvar într-un interviu pentru New York Times. „E foarte tipic pentru Spania să ai umor negru chiar şi în momentele cele mai grele. Aș putea spune că face parte din caracterul naţional.” Aşa cum acești artiști vechi şi noi ne arată, Spania nu duce niciodată lipsă de ţinte instituţionale care să fie supuse satirei: armata, familia, biserica catolică, aristocraţia.

Un alt filon este cel suprarealist. Despre Fire Will Come, publicația Variety a scris la Cannes „Știi exact ce climax urmează în superba parabolă rustică a lui Oliver Laxe, dar puterea sa feerică, hipnotică, rezidă în așteptare. Cu un ritm lent, înainte să devină foarte rapid, al treilea film al cineastului franco-spaniol confirmă promisiunea formală a lui Mimosas (Marele Premiu al secțiunii Semaine de la Critique), dar în această abundentă recoltă atmosferică, observația umană are mai multă profunzime și generozitate. Reprezintă un pas major spre statutul de autor al unui cineast talentat.”

Albert Serra – invitatul de onoare al secțiunii Focus Spania din cadrul Les Films de Cannes a Bucarest

“Nu mă interesează să impun un sens unei poveşti cinematografice. De fapt, aş prefera ca publicul să ştie mai multe decât mine despre înţelesul filmelor mele.”, spune Albert Serra, un artist şi un cineast ale cărui pelicule vii şi provocatoare se inspiră din istoria artei şi a literaturii și sunt, spun criticii, o continuă violentare a retinei. Cineastul vrea, în acest fel, să ne facă să ne întrebăm ce putem accepta sau nu într-o operă de artă. Născut în Spania, în 1975, Serra a studiat literatura şi istoria de artei la Universitatea din Barcelona. Liberté a facut mare vâlvă, reușind să stârnească scandal la Cannes, un festival ce părea deja impermeabil la provocări și a fost comparat cu Salo al lui Passolini. Însă site-uri ca Mubi l-au apreciat ca făcând parte din categoria acelor rare pelicule aventuroase, excitante și transgresive care ne fac să căutăm termeni cu care să le descriem și ne pun la încercare standardele. Acest „minimalist transcedental” e o rara avis care face filme ca să frizeze granițele acceptabilului și nu ca să alinieze premii (și, uneori, tocmai de aceea le câștigă).

Cele trei filme care vor compune un portret al autorului și la finalul cărora vor avea loc discuții cu regizorul sunt:

Story of My Death / Història de la meva mort – va fi proiectat pe 21 octombrie, la Instituto Cervantes.
Casanova se întâlneşte cu un nouă servitoare care va fi martora ultimelor sale zile din viaţă, într-un castel din Transilvania. Peliculă filmată în România şi recompensată cu Leopardul de Aur în 2013, la festivalul de la Locarno. „Tragedia şi nenorocului unuia sunt sursă de comedie pentru altul, în această peliculă cerebrală, de anti-epocă ce închipuie un şir de compoziţii digitale captivante într-o lumină naturală pâlpâietoare care se întunecă treptat, ca şi cum am fi învăluiţi în pelerina contelui Dracula”. Fernando F. Croce, Mubi

La mort de Louis XIV, va fi proiectat pe 22 octombrie, la Cinema Elvire Popesco.
Întors de la vânătoare, Ludovic al XVI-lea simte o durere fulgerătoare în picior care-l forţează să stea la pat în Versailles. E începutul morţii lente a celui mai grandios suveran francez. „Un adevărat obiect cinematografic. Nu te antrenează într-o călătorie. Nu e o fereastră către lume. Nu-i pasă de ce crezi tu, mai mult decât de ce-ar crede o piatră. Istoria cinematografului se împleteşte cu istoria reală în aceste memento mori al lui Albert Serra.”, citim în Film Comment.

Liberté – va fi proiectat pe 23 octombrie, la Cinema Elvire Popesco.
Chiar înainte de Revoluţia Franceză, un grup de libertini condus de ducesa de Valselay fuge de guvernul conservator al lui Ludovic al XVI-lea în Germania. Scopul lor? Să exporte libertinajul, o filozofie bazată pe respingerea moralităţii şi a autorităţii. E începutul unor întâlniri aventuroase. „Un indecent şi neruşinat film de artă. Serios, cine sunt eu să spun că nu e o capodoperă?”, citim reacția lui Blake Williams, în revista Filmaker

Viridiana, regia Luis Buñuel, Palme d’Or, Cannes 1961
Fantoma lui Franco bântuie întregul cinema spaniol și, în cazul lui Luis Buñuel, îl face pe faimosul răzvrătit și mai dornic să șocheze, să incendieze și să scandalizeze. După anii petrecuți în exil din cauza regimului fascist, se întoarce în Spania, în 1960, ca să facă Viridiana, un film presărat cu deviații, ménage a trois și reconstituiri blasfemice la Cina cea de taină, care a fost interzis în Spania până la moartea dictatorului. Astăzi, suntem imunizați la asemenea tabuuri, însă perspectiva voios de cinică a autorului rămîne reconfortantă.

Bienvenido Mr Marshall, regia Luis Garcia Berlanga, Premiul internațional și mențiune specială a juriului la Cannes 1953
Această comedie se folosește de o implementare fictivă a planului Marshall în Spania ca să satirizeze spumos felul simplist, stereotipic, în care cetățenii din diferite țări – în cazul de față spaniolii și americanii – se percep unii pe alții. Filmul reușește să fie atât pe gustul publicului, cât și subversiv și, așa cum se întâmplă des în cinema-ul spaniol, se aventurează pe un teritoriu suprarealist, cu câteva secvențe onirice memorabile.

Cría cuervos, regia Carlos Saura, Marele Premiu al Juriului, Cannes 1976.
Puțini copii actori au avut șansa să joace nu în una, ci în două dintre capodoperele naționale înainte să împlinească 11 ani. Ana Torrent a reușit acest lucru, atunci când regizorul Carlos Saura a distribuit-o în filmul de față, alături de Geraldine Chaplin, după ce-a văzut-o în The Spirit of the Beehive. Ca și acea peliculă, Cría cuervos e o dramă enigmatică ce amplasează copiii într-un decor domestic ca să comenteze alegoric despre cum tineretul a fost abandonat de regimul lui Franco.

Los Santos Inocentes, regia Mario Camus (Premiul pentru cel mai bun actor ex aequo acordat lui Francisco Rabal și Alfredo Landa și Premiul ecumenic la Cannes, 1984)
Pelicula a stârnit admirația criticii prin felul extrem de realist în care a descris existența de zi cu zi a clasei de jos, extrem de sărace, din regiunea Extremadura, în timpul regimului franchist. Bazat pe un roman de Miguel Delibes, este acum considerat unul dintre cele mai bune filme făcute despre dictatură.

Biletele vor fi disponibile începând cu 1 octombrie pe Eventbook.ro.

Vă invit cu drag!

Marii maeștri ai Cannes-ului se văd în premieră la Les Films de Cannes à Bucarest. Biletele se pun în vânzare de la 1 octombrie

Werner Herzog, Luc și Jean-Pierre Dardenne, Ken Loach, Marco Bellocchio, Arnaud Desplechin, Xavier Dolan.

Ca în fiecare an, și în 2019, line-up-ul de la Cannes a arătat ca o veritabilă bătălie între titanii cinematografiei mondiale de categorie grea, cu vârste cuprinse între 30 și 82 de ani. O confruntare în stil liber a forțelor creatoare de geniu care, în octombrie, se va rejuca la București.
Selecția de la Cannes reușește să îmbine, măiestru, tinere talente emergente, cu monștri sacri, pelicule europeane cu ceva nou și excitant din Asia și cu producții americane așteptate sau nescontate. Aceast melanj așteptat cu sufletul la gură, mereu entuziasmant, a devenit, în timp, o identitate de brand.

Chiar din primul an de existență, festivalul a introdus lumii întregi neorealismul italian. De atunci, a contribuit la descoperirea unor cinematografii necunoscute (printre care și cea românească), dar și la înscăunarea unor mari maeștri. La Cannes se fac glorii și, uneori, se dărâmă socluri. În ciuda surprizelor, an de an, așa cum scria recent Peter Bradshaw în The Guardian, „festivalul își aliniază gorilele alfa din liga autorilor laolaltă cu iconoclaștii proaspeți, perturbatorii tineri laolată cu băieții răi de vârsta a treia”. Pe toți îi veți puteți vedea la ediția din acest an a Les Films de Cannes à Bucarest, între 18 și 27 octombrie, la Cinema Pro, Cinema Elvire Popesco, Cinema Muzeul Țăranului Roman, Cinemateca Union și Instituto Cervantes.

Family Romance, LLC., regia Werner HERZOG
Proiecție specială, Cannes 2019

Dragostea de familie ca pretext pentru afaceri: un bărbat este angajat să joace rolul tatălui dispărut al unei fetițe de 12 ani. „Credeți ori ba, cel mai proaspăt film de la această ediție este realizat de un veteran de 76 de ani” scria site-ul Mubi. Autofinanțat și filmat chiar de însuși Herzog în Japonia („mai aveam puțin și jefuiam o bancă”, mărturisește el într-un interviu), pelicula are „imediatețea frustă a unei aventuri gonzo făcută cu un plan minimal, dar cu maximum de entuziasm. Rezultatul e ceva spontan și liber, de o ciudățenie și inteligență sublime, care șterge linia dintre ficțiune și documentar. Ca și Little Joe, pelicula surprinzător de consonantă regizată de Jessica Hausner, regizorul investighează natura fragilă a autenticității în lumea modernă”.
Werner Herzog, marele și excentricul maestru german (cu 6 prezențe la Cannes, Premiul pentru cel mai bun regizor grație lui Fitzcarraldo, 1982 și F.I.P.R.E.S.C.I pentru The Enigma of Kaspar Hauser, 1975) este unul dintre puținii cineaști care îți prilejuiește o întâlnire electrică cu lumea pe care o filmează incomparabil, cu fascinație și mirare.

Le Jeune Ahmed, regia Luc și Jean-Pierre DARDENNE
Premiul pentru regie, Cannes 2019

Alături de Ken Loach, frații Dardenne sunt considerați maeștrii cinema-ului umanist, cu încărcătură socială. Poate că nu e o întâmplare că și ei și britanicul fac parte din grupul select al regizorilor care au câștigat de două ori Palme d’Or, trofeul suprem al festivalului. După ce și-au exersat mâna și obsesiile cu documentare, au debutat în ficțiune cu Falsch, în 1987. Cel de-al treilea lor film, La Promesse (1996), a fost proiectat cu importante reverberații critice în Quinzaine des Réalisateurs. În 1999, promovează în competiție cu Rosetta, pelicula ce le va aduce primul Palme d’Or, dar și Premiul pentru cea mai bun actriță – pentru debutanta Émilie Dequenne.

Frații belgieni își consolidau o reputație de promotori ai cinema-ului realist, însă nu mizerabilist, ci plin de înțelegere și chiar de suspans, dar și de cineaști care-și fac actorii să exceleze: Olivier Gourmet este desemnat cel mai bun actor la Cannes, în 2002, pentru Le Fils. În 2005, obțin cel de-al doilea și binemeritat Palme d’Or pentru răvășitorul L’Enfant. Le silence de Lorna primește Premiul pentru cel mai bun scenariu în 2008, iar Le gamin au vélo le va aduce Marele Premiu al Juriului. Distincția din acest an (cea mai bună regie) îi transformă într-unii dintre cei mai galonați și mai apreciați autori cannezi.

Le Jeune Ahmed e o poveste extrem de actuală, aceea a tentației radicalismului, spusă cu intensitate, empatie și măiestrie regizorală. În Belgia zilelor noastre, Ahmed, care are doar 13 ani, e prins între idealurile de puritate ale imamului său și tentațiile vieții de adolescent. „Un film de o forță rară”, scrie cotidianul francez Le Nouvel Observateur, iar Télérama e de părere că „frații Dardenne semnează un portret percutant, impregnat de o mare umanitate.”

Roubaix, une lumière, regia: Arnaud DESPLECHIN
În Competiție, Cannes 2019

Roubaix, o noapte de Crăciun. Comisarul de poliție Daoud și Louis, colegul său, cercetează moartea unei bătrâne. Două tinere, Claude și Marie, sunt aduse la interogatoriu. Dezabuzate, alcoolice, îndrăgostite una de alta.

Arnaud Desplechin, una dintre cele mai efervescente și mai inovatoare minți ale cinematografului francez, a fost deseori selecționat la Cannes (a avut 8 prezențe, dintre care 6 în Competiție), însă niciodată recompensat. Desplechin a apărut ca un talent unic, inclasabil, cu La sentinelle, pelicula sa de debut. A realizat apoi Comment je me suis disputé… (ma vie sexuelle), care a introdus lumii o nouă generație de actori francezi. Interpreții din filmele sale au luat des premii mari, printre ei numărându-se și Catherine Deneuve, aclamată la Cannes, în 2008 pentru Un conte de Noël.

Cu acest nou film, regizorul se inspiră, pentru prima dată, dintr-o întâmplare reală, dintr-un fapt divers sordid de acum 12 ani, ale cărui detalii n-au încetat să-l obsedeze. Pentru cotidianul La Croix, e un „film puternic despre vinovăție și milă, unde Léa Seydoux și Sara Forestier sunt impresionante.”

Sorry We Missed You, regia: Ken LOACH
În Competiție, Cannes 2019

Ken Loach a debutat inițial ca regizor de televiziune, după ce-a fost recrutat, în 1963, de BBC. Seducția marelui ecran a fost mai puternică și a devenit cel mai premiat regizor britanic de la Cannes, cu două Palme d’Or și alte 14 selecții în Competiție. Grație acestui festival a fost înscăunat ca maestrul filmelor sociale, profund implicate și angajate politic. În noua sa peliculă, proiectată în Competiția din acest an, Ricky și ai săi se zbat în datorii de câțiva ani, în Newcastle. Rămas temporar fără loc de muncă, Ricky vede o șansă formidabilă când i se ivește ocazia să fie curier și șofer pe propria sa mașină. Intră, așadar, în spirala infernală cauzată de uber-izare…

„Loach și-a antrenat privirea limpede și plină de compasiune în luptele de zi cu zi ale clasei muncitoare britanice. La vârsta de 82 de ani, reușește una dintre cele mai puternice opere ale sale cu Sorry We Missed You, o dramă de o asemenea empatie mistuitoare și disperare cotidiană, încât în puternicele momente culminante ți se oprește răsuflarea” – Hollywood Reporter.

The Traitor, regia Marco BELLOCCHIO
În Competiție, Cannes 2019

Iată alt monstru sacru, de data aceasta din prolifica cinematografie italiană, prezent în Competiția de anul acesta de la Cannes. Bellocchio regizează încă din 1965 când, rupând cu tradiția neorealistă, filmele sale puternic politizate atacau simbolurile italiene ale conformismului. Cu A Leap in the Dark (1980) câștigă cele două premii pentru actori pentru Michel Piccoli și Anouk Aimée. Apoi face saltul de la pelicule subversive precum Devil in the Flesh, ce stârnește un scandal la Cannes în 1986, la adaptări literare după Pirandello ca The Conviction (1991). În 2002, Marco Bellocchio deranjează din nou Vaticanul cu My Mother’s Smile, selecționat în Competiție la Cannes.

The Traitor, aplaudat la scenă deschisă, timp de 13 minute, de publicul de pe croazetă, se întâmplă la începutul anilor ’80, atunci când izbucnește un război între șefii mafioți sicilieni și clanurile implicate în traficul de droguri. Mafiotul Tommaso Buscetta, speriat că va fi ucis, decide să-l contacteze pe judecătorul Giovanni Falcone și să trădeze jurământul etern făcut pentru Cosa Nostra. Jurnaliștii italieni prezenți la Cannes au apreciat pelicula pentru interpretarea lui Pierfrancesco Favino, unul dintre cei mai talentați și mai versatili actori italieni și au considerat că Bellocchio a realizat, „cu o creativitate tânără, un film liber și generos.”

Matthias et Maxime, regia: Xavier DOLAN
În Competiție, Cannes 2019

Doi prieteni din copilărie se sărută pentru filmările unui scurtmetraj de amatori. În urma acestui sărut aparent inofensiv sunt nevoiți să se confrunte cu propriile preferințe, bulversându-și viețile.

Zece ani de carieră și opt lungmetraje – la doar 30 de ani Xavier Dolan, copilul teribil al cinema-ului, continuă să șocheze și să uimească. După Premiul Juriului pentru Mommy (2014) și Marele Premiu pentru Juste la fin du monde (2016), Xavier Dolan revine în Competiția de la Cannes cu o dramă intensă și delicată care explorează temele prieteniei și ale identității personale. „Noul film guraliv și bonom al lui Dolan este o poveste coming-of-age sau, mai degrabă, una despre maturizarea celor de treizeci și ceva de ani. Sau poate că e un portret al unei găști de prieteni pentru care lucrurile nu vor mai fi niciodată la fel. Nu e despre o trezire sexuală, pentru că acea sexualitate nu a adormit niciodată. Dar e un love-story.” The Guardian.

Filmele Le Jeune Ahmed, Sorry We Missed You și The Traitor sunt distribuite în România de Independența Film.

Ca în fiecare an, Les Films de Cannes à Bucarest prezintă în premieră filmul care a câștigat Palme d’Or: Parasite, de Bong Joon-ho.

Invitatul special al festivalului, regizorul francez Claude Lelouch, va deschide proiecțiile cu Un homme et une femme, unul dintre puținele filme care au câștigat deopotrivă premiile Palme d’Or și Oscar.

Vă invităm să rămâneți la curent cu cele mai noi știri despre ediția 10-a Les Films de Cannes à Bucarest, urmărind site-ul filmedefestival.ro și pagina oficială de Facebook.

Biletele vor fi disponibile începând cu 1 octombrie pe Eventbook.ro.

Vă invit cu drag!

Claude Lelouch deschide cea de-a zecea ediție Les Films de Cannes à Bucarest

Un bărbat și o femeie – Un homme et une femme. Milioane de bărbați și de femei de pretutindeni, vibrând la unison la un film devenit, de atunci, legendar. Cinema-ul ca experiență și senzație globală, capabil de-a uni sufletele chiar și în cele mai îndepărtate sau izolate locuri de pe planetă. O emoție ce pătrundea și dincolo de Cortina de fier. În România comunistă, oamenii se îmbrăcau elegant, ca pentru un eveniment special, și luau cu asalt cinematografele, căminele culturale sau teatrele de vară ca să ofteze în sincron cu spectatorii din lumea liberă la o poveste de dragoste simplă, dar atât de generoasă, în decoruri glam și cu actori excepționali, dar cumva atât de recognoscibilă și de universală. A fost filmul generației părinților noștri. O peliculă ce a traversat epoci, regimuri, destine: a fost cea mai populară câștigătoare a Festivalului de film de la Cannes, dovadă că cinematograful de artă și succesul de public nu sunt incompatibile.

Pe 18 și 19 octombrie 2019, faimosul cineast francez Claude Lelouch va fi invitatul de onoare al festivalului Les Films de Cannes à Bucarest. Regizorul ne va încânta cu șarmul și cu inteligența sa creatoare, iar festivalul îi va dedica o retrospectivă în cadrul căreia vor fi prezentate trei dintre filmele de lungmetraj ale autorului.

Lelouch a început să fie pasionat de cinema atunci când, copil fiind, se ascundea în sălile de cinema, în timpul celui de-al Doilea Război Mondial. În 1957, pe când era cameraman de știri, a fost trimis la Moscova ca să filmeze clandestin instantanee din viața URSS. În timpul acestui reportaj, Lelouch a ajuns, din întâmplare, la studiourile Mosfilm, la turnajul filmului care i-a stârnit pofta să devină regizor: Zboară cocorii al lui Mihail Kalatozov. În 1960, filmează cu societatea sa de producție Les Films 13, primul lungmetraj, Le propre de l’homme, un eșec total. În 1966, la șase ani după ce critica l-a asasinat, Un homme et une femme îi aducea Palme d’Or, trofeul suprem la Cannes. Au urmat două premii Oscar și alte zeci de recompense internaționale. Pelicula a însemnat nașterea unui autor popular, extrem de iubit, care a realizat de atunci mai bine de 50 de filme încununate cu premii importante pe toate continentele. Festivalul care l-a lansat, cel de la Cannes, i-a ales pentru selecția oficială L’aventure, c’est l’aventure (1972), Les uns et les autres (1981), Roman de gare (2007) și Les plus belles années d’une vie (2019).
Un homme et une femme a obținut mai mult de 40 de premii internaționale, printre care, Palme d’or, Oscar pentru cel mai bun film străin și cel mai bun scenariu. Filmul îi distribuie pe Anouk Aimée, Jean-Louis Trintignant, Pierre Barouh, Valérie Lagrange. O femeie, fiica și amintirile sale. Un pilot de raliu și fiul său. Mașini, trenuri și o plajă. O poveste de dragoste simplă pe o muzică sublimă, care a făcut înconjurul lumii. O secretară de platou, neconsolată după moartea soțului ei, cascador, întâlnește la Deauville un pilot de curse a cărui soție s-a sinucis din disperare. Se iubesc, se îndepărtează, se regăsesc și se iubesc din nou. O melodramă romantică pentru eternitate și unul dintre cele mai mari hit-uri cinematografice ale anilor 60, grație regiei stilizate, a scenariului, a muzicii și a chimiei dintre o strălucitoare Anouk Aimee și un sexy Jean-Louise Trintignant, amândoi într-o formă glorioasă.

Les plus belles années d’une vie a făcut parte din Selecția oficială (în afara competiției) a Festivalui de la Cannes 2019 și i-a distribuit din nou pe Anouk Aimée, Jean-Louis Trintignant, și de data aceasta pe Marianne Denicourt și Monica Bellucci. S-au cunoscut bine acum mult timp. Un bărbat și o femeie, o iubire fulgurantă, neașteptată, trăită într-o paranteză devenită mitică și care a revoluționat modalitatea noastră de-a privi dragostea. Astăzi, bătrânul pilot de curse se cam pierde pe drumurile înnegurate ale memoriei sale. Ca să-l ajute, fiul o caută pe cea pe care tatăl său n-a știut s-o păstreze, dar pe care o evocă fără încetare. Anne îl revede pe Jean-Louis și vor relua povestea de dragoste din punctul în care au lăsat-o. La 53 de ani după ce-a sedus croazeta, Lelouch completează și termină cu acest film aventura începută cu Un Homme et Une Femme și continuată cu Vingt Ans Déjà și ne oferă o trilogie bulversantă, făcută să traverseze epocile.

„Cu această poveste străbătută de o imensă tandrețe și de sensibilitatea pe care ne-o conferă perspectiva intimă asupra a doi vechi iubiți, Claude Lelouch semnează una dintre cele mai bune creații ale sale din ultima vreme. Poate că îl ajută nostalgia, poate că ne tulbură mult reuniunea cu acest cuplu care a făcut să vibreze atîtea inimi sau poate pentru că simțim și tușele testamentare în ceea ce ar putea fi ultimul film din cariera unor actori iconici precum Trintignant și Aimée”, scrie Mondociné.

Vă invităm să rămâneți la curent cu cele mai noi știri despre ediția 10-a Les Films de Cannes à Bucarest, urmărind site-ul filmedefestival.ro și pagina oficială de Facebook. Toate filmele vor avea subtitrare în limba română. Titlurile cu subtitrări și în engleză sau franceză vor fi anunțate ulterior. Biletele vor fi disponibile în curând pe Eventbook.ro.10

Vă invit cu drag!

Câștigătorul Palme d’Or și marile premii de la Cannes, în premieră la Les Films de Cannes à Bucarest, între 18 și 27 octombrie

O meditație elegiacă asupra morții și a creației venită de la un extravagant maestru spaniol, o peliculă burlescă despre rădăcini și identitate, o satiră socială demolatoare și inclasabilă, o răvășitoare poveste de epocă feministă și un comentariu hipnotic și stilizat despre fericire. 5 dintre cele mai premiate și mai aclamate filme ale anului. 5 motive pentru care festivalul de la Cannes rămâne cea mai importantă sursă de capodopere cinematografice și o vitrină a filmului de autor neconvențional, provocator, vibrant, captivant și polarizant. Mereu revelator.

Ajuns la ediția a zecea, festivalul Les Films de Cannes à Bucarest va prezenta și anul acesta publicului din România cele mai importante filme de autor ale anului, în premieră, între 18 și 27 octombrie.

Pedro Almodóvar, flamboaiantul cineast spaniol, a fost celebrat ca maestru contemporan la Cannes în 2004, când filmul său, La mala educación, a fost ales să deschidă festivalul. Doi ani mai târziu, Volver era răsplătit cu Premiul pentru Cel mai bun scenariu, recompensă care s-a adăugat trofeului pentru Cel mai bun regizor, obținut pentru Todo sobre mi madre, în 1999. În 2019, Almodóvar și-a făcut o întoarcere fulminantă în competiția oficială cu Dolor y Gloria, a șaptea colaborare cu Antonio Banderas, actor fetiș, aici în rolul carierei sale. Recompensa a fost pe măsură: Premiul pentru Interpretare masculină.
Salvador Mallo (Antonio Banderas), un regizor aflat în declin fizic, are parte de un șir de regăsiri. Redescoperindu-și trecutul, Salvador simte nevoia urgentă de a-l povesti, și grație acestei presiuni interioare își găsește salvarea. Pelicula face parte dintr-un triptic început cu La ley del deseo (1987) și continuat cu La mala educación. Un compendiu și o meditație asupra temelor recurente ale autorului, filmul a fost întâmpinat în Spania cu aprecierea unanimă a presei și a publicului, un lucru inedit pentru controversatul Almodóvar. Un critic spaniol l-a descris ca o operă „sumbră și obsesivă, dar în același timp, generoasă, plină de lumină și de emoție”. „Un fel de miracol”, titra Variety, pentru care Banderas a trebuit, conform propriilor mărturisiri, să-și omoare personalitatea ca să recreeze un alter ego al regizorului. Rezultatul acestei colaborări excepționale este o „bijuterie senzuală și profund personală, un film despre plăcere care devine, în sine, o plăcere” (The Guardian).

Născut în 1960 în Nazareth, Elia Suleiman și-a văzut recompensat talentul chiar de la debut: primul său lungmetraj, Chronicle of a Disappearance, a fost declarat cel mai bun film în 1996, la Veneția. În 2002, Divine Intervention a câștigat premiul juriului la Cannes. Deseori comparat cu cineaști ca Jacques Tati și Buster Keaton, Suleiman jonglează cu ludicul și sobrietatea cu un simț poetic similar.
În It Must Be Heaven (Mențiunea specială a juriului, Cannes 2019), regizorul emigrează din Palestina în căutarea unui nou „acasă”, însă își dă seama curând că țara sa de origine îl urmează ca o umbră. Un film burlesc care explorează noțiuni precum identitatea, naționalitatea și apartenența și în care cineastul-actor pune o întrebare fundamentală: unde te poți simți „acasă?”. „Regizorul-actor își folosește fața și trupul ca să exprime sufletul Palestinei și nicăieri acest lucru nu e mai pregnant ca în noua sa comedie amuzantă”, scrie Hollywood Reporter.

Înainte să devină regizor, Bong Joon-ho a studiat sociologia și filmul la Academia de Arte Frumoase din Coreea. The Host, proiectat în 2006 la Cannes, în Quinzaine des Réalisateurs, i-a cimentat reputația de regizor ce ridică filmele de gen la nivel de artă. În 2009, a prezentat Mother în cadrul secțiunii Un Certain Regard, iar în 2017, a făcut saltul în competiția oficială cu satira caustică Okja.
Parasite (Gisaengchung) este marele câștigător al ediției din 2019 a Festivalului de film de la Cannes și una dintre acele rare capodopere recompensate cu Palme d’Or care a întrunit ovațiile juriului, ale criticii și ale publicului. Filmul spune povestea familiei Ki-taek, care este în șomaj și se arată foarte interesată de viața bogatei familii Park. Într-o zi, fiul lor reușește să primească o recomandare pentru a preda cursuri individuale de engleză acasă la familia Park și acesta va fi începutul unui șir de întâmplări imposibil de controlat. Variety scrie că „autorul coreean e într-o formă devastatoare cu această tragicomedie neagră ca smoala despre inegalitățile sociale din Coreea modernă”, Time Magazine crede că pelicula este un „exemplu superb despre cum o poveste bine spusă, cu personaje vii, poate tăia până la os și te poate lăsa pe gânduri zile în șir.” Times conchide: Parasite „este capodopera spre care autorul și-a îndreptat întreaga sa carieră.” Filmele Dolor y Gloria, It Must Be Heaven și Parasite sunt distribuite în România de Independența Film.

La nici 40 de ani, cineasta Céline Sciamma a reușit performanța să participe la Cannes cu nu mai puțin de trei filme: Naissance des pieuvres în secțiunea Un Certain Regard 2006, Bande des filles în Quinzaine des Réalisateurs 2014 și Portrait de la jeune fille en feu (Premiul pentru Cel mai bun scenariu) în competiția oficială, în 2019.
Povestea din Portrait de la jeune fille en feu se întâmplă în 1770. Marianne este o pictoriță angajată să-i facă potretul lui Héloïse, o tânără aristocrată întoarsă de curând de la mănăstire care, însă, refuză să pozeze. Marianne va fi nevoită să o picteze în secret. „Departe de a fi o dramă de epocă rigidă, este o poveste de dragoste profund tulburătoare, cu un suflet modern, dar și o fabulă feministă puternică, compasională”, scriu americanii de la AV Club.

Regizoarea austriacă Jessica Hausner a devenit „copilul minune” al cinema-ului austriac după ce a primit în 1999, chiar cu filmul de absolvire, o mențiune specială din partea juriului Cinéfondation. Festivalul de la Cannes i-a selectat trei lungmetraje Lovely Rita (2001), Hotel (2004) și Amour Fou pentru secțiunea Un Certain Regard. Toate trei sunt mărturia acuității sale regizorale și a refuzului de-a face compromisuri artistice, iar Little Joe (Premiul pentru Cea mai bună interpretare feminină pentru Emily Beecham, Cannes 2019) este prima ei participare în competiția oficială.
Chiar și pentru o carieră imprevizibilă ca a cineastei, Little Joe surprinde: este un comentariu clinic, stilizat, pe marginea vanității umane și a fericirii ca marfă. Pelicula spune povestea unui sclipitor designer de plante ce bănuiește că ultima sa creație, o floare cu un miros ce-i face pe oameni fericiți, le modifică subtil personalitatea celor care-i inspiră polenul. „Interpretările sunt calibrate cu un grad sau două mai departe de realitate. Îndrăzneț de sintetic în abordare, iată un film care, de la paleta coloristică la interpretare, sfidează etichetele. Pentru cei care preferă un cinema aventuros, povestea ar trebui să exercite un farmec la fel de hipnotic precum planta modificată genetic”, scrie Screen Daily.
Vă invităm să rămâneți la curent cu cele mai noi știri despre ediția 2019 a Les Films de Cannes à Bucarest, urmărind site-ul filmedefestival.ro și pagina oficială de Facebook. Biletele vor fi disponibile în curând pe Eventbook.ro.

Festivalul Les Films de Cannes à Bucarest este prezentat de Orange România, partener de tradiție al evenimentului. Mașina oficială a festivalului: Renault. Cu sprijinul: Catena, Apa Nova, Silva, Groupama Asigurări. Proiect cultural finanțat de Centrul Naţional al Cinematografiei, realizat cu sprijinul SACD / Société des Auteurs et Compositeurs Dramatiques. Parteneri: Air France, KLM, Institutul Cultural Român, Europa Cinemas, Hotel Mercure, SERVE, UPS, Eventbook. Ediția a 10-a Les Films de Cannes à Bucarest este organizată de Asociația Cinemascop și Voodoo Films.

Vă invit cu drag!

Ce aduc ultimele zile de Les Films de Cannes à Bucarest

-Publicul a ales să revadă Climax

Sunset, de Laszlo Nemes în închiderea festivalului-

 

Șapte zile de Les Films de Cannes à Bucarest au adus pe marile ecrane, în peste 60 de proiecții cu săli pline, filme premiate la Cannes, avanpremiere românești, focusuri de țară. Invitați speciali ca Asghar Farhadi, Carlos Reygadas, Manuel Claro, Gaspar Noé, Marin Karmitz, Natalia López, Zsófia Szilágyi, Jean-Bernard Marlin sau Guillaume Nicloux au putut fi întâlniți și ascultați la Q&A-uri și masterclassuri. Au avut loc discuții despre legea cinematografiei, despre viitorul cinematografelor, dar și o conversație între cineaști.

Printre noutățile ultimului weekend este filmul la alegerea publicului. Titlul care a primit cele mai multe cereri este amețitorul Climax, de Gaspar Noé. Climax va fi proiectat duminică, 28 octombrie, de la ora 13:30, la Cinema Elvire Popesco.

 

Ceremonia de închidere va fi urmată de proiecția în premieră în România a filmului Sunset, al doilea film semnat de regizorul László Nemes (câștigător de Grand Prix la Cannes și Oscar pentru cel mai bun film cu debutul Son of Saul). Sunset spune o poveste din Budapesta de la începutul Primului Război Mondial și îl are în distribuție pe actorul român Vlad Ivanov, aflat deja la al doilea rol în limba maghiară, și pe debutanta Juli Jakab, care a încântat criticii. Filmul a avut premiera în competiția principală a Festivalului de la Veneția, unde a primit Premiul FIPRESCI. Proiecția va avea loc la Cinema PRO, după ceremonia de închidere de la ora 18:00.

Vineri seara va fi reluată proiecția filmului The Man Who Killed Don Quixote, de Terry Gilliam. Cei care au avut bilet la proiecția anterioară pot intra la proiecția de la Cinema PRO, vineri, 26 octombrie, la 22:30, cu același bilet.

Ultima sâmbătă din festival va fi o zi plină de evenimente. Ea va începe cu Managing Talents, programul care își propune să intermedieze întâlnirea dintre actori români și unii dintre cei mai prestigioși agenți de casting sau de reprezentare din lume. La ora 10:30, agenții Richard Cook, Debbie McWilliams, Frank Moiselle și Anja Dihrberg vor urca pe scena de la Cinema PRO pentru a vorbi cu actorii români. A doua parte a programului va consta în întâlniri individuale pe baza self-tape-urilor trimise de participanți. Ele vor avea loc sâmbătă și duminică.

Tot sâmbătă, 27 octombrie, va fi întâlnirea Les Films de Cannes à Bucarest cu Festivalul Național de Teatru, partener în cadrul Omagiului Lucian Pintilie. La HUB FNT / Arcub Gabroveni vor fi proiectate: de la ora 11:00, Rața sălbatică, de Henrik Ibsen, spectacol realizat de Lucian Pintilie la Théâtre de la Ville, în 1981, apoi va fi prezentat volumul de memorii Bricabrac, iar de la ora 17:30, Flautul fermecat, de Wolfgang Amadeus Mozart, spectacol realizat la Festivalul d’Aix-en-Provence.

 

Omagiul Pintilie continuă la Cinemateca Union, de la ora 20:30, cu filmul Niki Ardelean, colonel în rezervă, în prezența actorilor Dorina Chiriac, Andreea Bibiri și Șerban Pavlu, iar duminică se vor vedea, unul după altul, filmele: După-amiaza unui torționar și Tertium non datur, în prezența actorilor Ioana Ana Macaria, Coca Bloos și Șerban Pavlu.

 

Tot sâmbătă, de la ora 16:00, la Cinemateca Union se vor vedea proiecțiile unor filme scurte, realizate de elevi din trei licee din București: Liceul Spiru Haret, Liceul Teoretic Bilingv Miguel de Cervantes și Colegiul Național Bilingv George Coșbuc. În cadrul primei ediții a programului Une minute de vie, une minute de cinéma, ei au avut câteva discuții cu regizorii Radu Muntean, Emanuel Pârvu și Paul Negoescu, care le-au oferit un prim ghidaj în lumea filmului, iar elevii au pornit la realizarea unor filme de un minut. O selecție cu cele mai reușite va fi proiectată iar un juriu format din: Olivier Dô Hùu, sound designer și mixeur francez cu experiență de peste 25 de ani în cinema, Ludmila Cvikova, curator de film independent și consultant de scenariu, de finanțare și de strategii festivaliere, Mina Dos Santos, etnomuzicolog și muzeolog specializat în cultura rusă, ofițer de presă al FILAF – Festival International du Livre d’Art et du Film din Perpignan (Franța), va decide filmul câștigător, care va primi un premiu.

 

De la ora 18:00, tot la Cinemateca Union, publicul va putea vedea patru dintre cele mai interesante filme scurte ale anului, proiectate în prezența autorilor și urmate de discuții cu aceștia: Albastru și roșu, în proporții egale, de Georgiana Moldoveanu, film care a avut premiera anul acesta la Cannes, în secțiunea Cinéfondation, Cu unul în plus, de Valeriu Andriuță, Totul e foarte departe, de Emanuel Pârvu și Pescărușul, de Maria Popistașu și Alexandru Baciu.

 

Duminică dimineața începe la Elvire Popesco, de la ora 11:00, cu Development Labs, o discuție informativă despre cele mai eficiente laboratoare de dezvoltare de proiecte cinematografice. Vor vorbi Georges Goldenstern – Cannes La Résidence / Cinéfondation / L’Atelier, Matthieu Darras – Torino FilmLab, Trieste When East Meets West, Julie Metzdorff – Sources 2, Marija Krunic – International Filmmaking Academy, Bologna.

 

Sâmbătă și duminică sunt ultimele ocazii din cadrul festivalului de a parcurge experiența primului lungmetraj filmat în totalitate 3D. My Life Rehearsed in One Leg va fi proiectat în prezența regizorului, de la orele 12:00 și 14:00, la CINETic.

 

Expoziția de fotografii de pe covorul roșu a Saminei Seyed va putea fi văzută în incinta Cinema PRO doar până duminică.

 

Biletele și rezervările, inclusiv cele pentru proiecțiile cu intrare liberă, sunt disponibile online prin Eventbook.ro și la casele de bilete ale cinematografelor. Subtitrările disponibile pentru fiecare film se pot găsi începând de astăzi pe programul festivalului.

Urmăriți toate informațiile și programul festivalului pe site-ul filmedefestival.ro și pe pagina oficială de Facebook sau pe Instagram.

 

Pareri?

Les Films de Cannes à Bucarest începe astăzi în București, Timișoara și Arad

• 14.000 de bilete rezervate înainte de începerea festivalului în București
• Regizorul Gaspar Noé vine la Les Films de Cannes à Bucarest

Ediția a 9-a a Les Films de Cannes à Bucarest începe astăzi, 19 octombrie, la Cinema PRO, cu filmul Everybody Knows, în prezența regizorului iranian Asghar Farhadi.

Tot astăzi începe și Les Films de Cannes à Timișoara (19-21 octombrie), la Aula Magna a Universității de Vest. Cinefilii timișoreni îl vor avea în prima seară ca invitat special pe regizorul mexican Carlos Reygadas, la premiera filmului său Nuestro Tiempo.

Les Films de Cannes à Arad se deschide tot astăzi, la Cinema Arta, pentru trei zile. Invitata specială a primei seri este regizoarea Zsófia Szilágyi, cu One Day, filmul său de debut, premiat la Cannes.

14.000 de bilete s-au vândut în avans pentru Les Films de Cannes à Bucarest, care va avea loc la Cinema PRO, Cinema Elvire Popesco, Cinema Muzeul Țăranului, Cinemateca Union, Băneasa Shopping City Grand Cinema&More și CINETic.

Din surprizele primelor zile menționăm participarea la festival al regizorului Gaspar Noé. Regizorul revine în România, ca invitat al Les Films de Cannes à Bucarest, pentru a treia oară, și se va întâlni cu publicul pe 21 octombrie, la Cinema PRO, la proiecția filmului Climax, supranumit de criticii de la Variety drept „cea mai recentă incursiune în Iad” a incorigibilului regizor.

Anul acesta, Les Films de Cannes à Bucarest aduce în premieră trei expoziții de fotografie. La Cinema PRO publicul va avea ocazia să admire fotografiile de pe covorul roșu de la ediția din acest an a festivalului de la Cannes făcute de artista Samina Seyed. La Apollo 111, HUB-ul festivalului, vor fi expuse, în cadrul Focus Mexic, fotografii realizate de regizorul Cristian Mungiu la Morelia. Iar la Cinema Muzeul Țăranului vor putea fi descoperite imagini behind the scenes din activitatea regizorului Lucian Pintilie.

Cele patru filme din prima vineri a festivalului bucureștean vor avea fiecare invitați.
Prima proiecție a serii este povestea de dragoste Shéhérazade, de Jean Bernard Marlin. Debutul venit direct din Semaine de la Critique va fi proiectat în prezența regizorului, la Cinema Elvire Popesco.

La cinemateca Union, la proiecția din cadrul Focus Mexic, The Untamed, de Amat Escalante, publicul îl poate întâlni pe Manuel Claro, directorul de imagine care a lucrat cu regizorul mexican dar și la ultimele filme ale lui Lars Von Trier.

În paralel, la Cinema Muzeul Țăranului, cinefilii pot opta pentru începutul Omagiului Pintilie, cu filmul Balanța și documentarul Filmare/Filmage, realizat chiar în timpul filmărilor, în 1992. La proiecție vor fi prezenți producătorul Marin Karmitz, actorii Maia Morgenstern, Marcel Iureș și Ioan Chelaru și regizorul Gabriel Kosuth. Marin Karmitz va fi întâlnit și duminică, la proiecția filmului său Coup pour coup.

Gala de deschidere îl aduce pe scena Cinema PRO pe regizorul câștigător de premii Oscar Asghar Farhadi. El va fi revăzut la masterclassul după proiecția filmului A Separation, de sâmbătă, la Elvire Popesco și la introducerea filmului About Elly, de duminică, la Cinemateca Union.

Sâmbătă, visătorii vor petrece seara la Cinema PRO, cu tinerii din Burning, adaptarea după Haruki Murakami regizată de Lee Chang-dong, care va intra la final prin skype pentru o discuție cu publicul. Zsófia Szilágyi va sosi în București pentru proiecția filmului ei, One Day, despre o mamă în luptă cu ziua care are doar 24 de ore.

Tot sâmbătă, la Cinemateca Union va rula Japón, debutul regizorului Carlos Reygadas. Acesta va susține un Q&A la finalul filmului care l-a propulsat direct în topurile criticilor de la Cannes. El va putea fi întâlnit și duminică, la Our Time, cel mai recent film, cu premiera la Veneția toamna aceasta. Our Time/Nuestro Tiempo îl surprinde pe Reygadas în calitate de regizor, scenarist și actor principal, iar alături de el joacă întreaga sa familie. Regizorul și soția sa, editoarea și actrița Natalia Lopez vor fi prezenți la proiecția urmată de masterclass.

Les Films de Cannes à Bucarest invită spectatorii să își rezerve din timp locul la filmele și discuțiile care îi interesează, iar serile, după proiecții, ei sunt așteptați la un pahar de vin, la Apollo 111 (Str. Actor Ion Brezoianu, nr. 23 – 25) să povestească despre filmele zilei și despre cele care vor urma.

Biletele și rezervările, inclusiv cele pentru proiecțiile cu intrare liberă, sunt disponibile online prin Eventbook.ro și la casele de bilete ale cinematografelor. Subtitrările disponibile pentru fiecare film se pot găsi începând de astăzi pe programul festivalului.

Vă aștept cu impresii. Enjoy!