Fa aceste exerciții simple și interesante pentru creier si o să ai o gândire limpede la bătrânețe

Creierul nostru este într-o continuă schimbare, de aceea trebuie să îi acorzi o atenție aparte. Vezi ce exerciții te ajută să ai o memorie bună și să îți îmbunătățești funcțiile cognitive.

Lasă-ți creierul inundat de lumină

Lumina este o sursă extraordinară de energie și o poți folosi când faci exerciții pentru creier. Expunerea la lumină naturală are asupra creierului efecte mai puternice decât o cană de cafea, potrivit askmen.com.

Daca vrei să nu ai probleme de concentrare și să ai un creier sănătos, ieși afară în fiecare dimineață și plimbă-te pentru 15-30 de minute. Doza de soare te va pregăti pentru o nouă zi!

Abține-te de la mâncare!

O altă metodă prin care îți poți îmbunătăți funcțiile creierului este să te abții de la mâncare pentru câteva ore.

Dacă reziști 16 ore fără să mănânci, celulele creierului devin mai rezistente la degradarea provocată de stres. În plus, câteva ore de post negru crește abilitatea sa de a scăpa de celulele îmbătrânite și a crea altele noi. Specialiștii recomandă ca, din când în când, să sari peste micul dejun, fără, însă, a face un obicei din asta.

Mănâncă sănătos!

Neurologii susțin că o alimentație bogată în fructe, legume și cereale integrale îți menține creierul sănătos. Nu uita de pește, nuci, semințe de in sau avocado. Curcuma care se găsește în curry protejează împotriva Alzheimer, așa că include acest condiment în dieta zilnică.

Exerciții zilnice pentru creier

Dacă vrei să ai un creier sănătos și să îl menții tânăr mai mult timp, trebuie să faci zilnic exerciții care să îl ajute. În primul rând, este important să înveți în fiecare zi ceva nou. Rezolvă integrame, fă un puzzle, învață o limbă străină sau citește o carte și vei vedea cât de ușor îți va fi să te concentrezi.

La fel de importante ca exercițiile intelectuale sunt și cele fizice. Studiile au arătat că activitatea fizică îmbunătățește sănătatea creierului și nu este niciodată prea târziu să te apuci de asta. 15 minute de mișcare, făcute zilnic, fac minuni pentru mintea și memoria ta.

Muzica este aliatul tău când vine vorba de sănătatea creierului! Înscrie-te într-un cor, învață să cânți la un instrument muzical sau cântă la duș, iar creierul tău îți va mulțumi mai târziu.

Rezolvă exerciții matematice în capul tău, fără să te folosești de foaie și creion. Dacă nu ai timp să cauți astfel de probleme, măcar calculează cât ai de plătit la magazin fără să te folosești de un calculator.

Exerciții pentru memorie

Sunt multe exerciții care te pot ajuta să îți îmbunătățești memoria sau să o menții sănătoasă. În primul rând, nu mai scrie lista de cumpărături, ci încearcă să o ții minte.

Dacă nu ai încredere să mergi la magazin fără bilețelul ajutător, scrie pe o foaie ce trebuie să cumperi, iar după o oră vezi câte produse îți amintești.

Un alt mod de a-ți exersa memoria este să desenezi o hartă bazându-te pe amintiri. Vizitează un loc nou din orașul tău, iar când ajungi acasă, creionează traseul. Repetă acest exercițiu de câte ori mergi într-un loc nou.

Exerciții pentru minte

Creierul tău este foarte puternic și tot ce gândești are un impact extraordinar asupra sa. Dacă vrei să rămână sănătos, încearcă să înlocuiești gândurile negative cu unele pozitive și productive.

În fiecare dimineață, repetă următoarea propoziție: „pot să fac orice îmi doresc”. Chiar dacă ți se pare lipsit de importanță, acest exercițiu te va ajuta să îți controlezi gândurile și să te concentrezi pe aspecte pozitive.

Acesta este ceaiul special, benefic pentru memorie și inteligență

In cazul in care iti doresti sa iti imbunatatesti performantele mentale, ceaiul bogat in antioxidanti este alegerea ideala, fiind benefica pentru functionarea si vigilenta memoriei.

In scopul de a iti stimula gandirea, poti tine cure cu ceaiuri bogate in antioxidanti, care te protejeaza impotriva radicalilor liberi ce ne afecteaza celulele din organism, sporind memoria si vigilenta mentala si incetinind imbatranirea creierului.

Ingrediente si mod de preparare al ceaiului minune care stimuleaza gandirea

2 linguri de macese zdrobite

2 linguri de fructe de catina

1 lingurita din traista-ciobanului

1 lingurita de matase de porumb

1 litru de apa

Modul de preparare este unul foarte simplu:

Se pune apa la fiert, iar cand aceasta clocoteste se adauga macesele zdrobite. Se lasa astfel la fiert timp de 5 minute, dupa care se adauga fructele de catina.

Se poate indeparta vasul de pe foc si se poate adauga traista-ciobanului impreuna cu matasea de porumb. Se amesteca si se lasa la infuzie pentru 10 minute, dupa care se strecoara.

Conform topremediinaturiste.ro, se consuma intre 3 si 4 cani pe zi.

De asemenea, mai exista si alte alimente benefice pentru activitatea intelectuala, precum:

Pesti, scoici, creveti

Carne slaba de pasare

Galbenus de ou

Germeni de grau

Fructe precum kiwi, ananas, banane, citrice, pepene galben

Morcovi si varza

Cereale integrale

Lactate precum chefirul, laptele batut sau branza de vaci

Fasole uscata

Migdale, alune coapte sau nuci

Susan

Curmale, smochine, stafide

6 efecte remarcabile pe care le are ceaiul asupra creierului

Cu toţii ştim efectele benefice pe care le are cofeina asupra creierului, dar cum rămâne cu restul oamenilor care nu consumă cafea? Ei nu beneficiază de astfel de îmbunătăţiri?

Ei bine, un număr considerabil de studii aduce veşti bune pentru iubitorii ceaiurilor.

Mai jos veţi găsi 6 beneficii aduse de consumul de ceai, care au fost demonstrate de studii şi cercetări ştiinţifice din ultimii ani.

1. Ceaiul verde pare să lupte împotriva Alzheimerului

Oamenii de ştiinţă au descoperit că un compus natural din ceaiul verde ar putea asigura un mod de a vindeca maladia Alzheimer.

Stadii incipiente ale cercetării au indicat că epigalocatechina-3-galată (EGCG) poate perturba acumulările din creier care determină distrugerea celulelor cerebrale.

În cele din urmă, spun specialiştii, acest compus din ceaiul verde are potenţialul de a ajuta la crearea unui tratament eficient pentru boala Alzheimer.

2. Creierii cu experienţă iubesc ceaiul

Deşi, mai avem ceva timp de aşteptat până ce vom afla sigur dacă EGCG-ul va putea trata Alzhaimerul, între timp putem vorbi se efecte imediate pe care le are ceaiul.

Mai exact, un studiu realizat pe 2.031 de oameni cu vârste între 70 şi 74 de ani a scos la iveală faptul că indivizii care beau ceai cu polifenoli (precum EGCG) au performanţe cognitive mai bune.

Polifenolii se mai găsesc şi în vinul roşu, în cacao şi cafea.

3. Ceaiul îmbunătăţeşte funcţiile cognitive ale tuturor consumatorilor

Ştim deja că ceaiul are potenţialul de a ne menţine treji, dar această caracteristică a băuturii nu ţine numai de cofeină. Ceaiul conţine şi teanină, un aminoacid psihoactiv care este aproape unic acestei băuturi.

Deşi, în prezent se cunosc mult mai puţine informaţii ştiinţifice despre teanină, comparativ cu câte ştim despre cofeină, există, totuşi, un număr destul de mare de studii care asociază substanţă cu îmbunătăţirea performanţelor cognitive.

4. Faimosul efect de calmare

Pe lângă faptul că teanina este responsabilă pentru îmbunătăţirea funcţiilor cognitive, ea are şi un efect de calmare.

Potrivit cercetătorilor, atunci când oamenilor le este administrată teanină, creierii lor prezintă mai multe unde α, lucru care indică o stare de relaxare fără somnolenţă.

5. Ceaiul îmbunătăţeşte memoria

Teanina, împreună cu EGCG-ul, sunt implicate şi în îmbunătăţirea memoriei. O cercetare din Coreea a scos la iveală faptul că extractul de ceai verde şi L-teatină poate îmbunătăţi memoria oamenilor care suferă de deficienţe cognitive uşoare.

De asemenea, studii realizate pe şoareci sugerează că EGCG ajută memoria prin creşterea producţiei de celule cerebrale.

6. Ceai pentru o mai bună sănătate mentală

Toate beneficiile aduse de consumul de ceai indică faptul că acest obicei contribuie la îmbunătăţirea stării generale de sănătate.

Într-un studiu din 2009, oamenii de ştiinţă au testat o populaţie de 42.093 de indivizi din Japonia. În urma studiului s-a constatat că un consum moderat de ceai verde este asociat cu un nivel scăzut de stres psihologic.

Acelaşi efect pozitiv al consumul de ceai verde l-au mai observat şi alţi oameni de ştiinţă. Mai mult, teanina a fost testată chiar şi pentru tratarea schizofreniei şi s-a constatat că ea reduce cu oarecare succes anxietatea şi alte simptome similare.

Fructele care întineresc creierul și întăresc sistemul imunitar – Experții recomandă să le mâncați zilnic

Declinul mintal care apare treptat, odată cu înaintarea în vârstă, poate fi întârziat cu până la doi ani. Asta doar dacă introduceți în dieta dumneavoastră anumite fructe care, conform studiilor efectuate de specialiști, aduc o serie de beneficii pentru creier.

Concluzia la care au ajuns oamenii de știință de la spitalul Brigham și de la Harvard Medical School din Boston, Massachusetts este aceea că introducerea căpșunilor și a afinelor în alimentația zilnică duce la întârzierea semnificativă a declinului cognitiv.

Secretul acestor fructe sunt flavonoizii, niște antioxidanți întâlniți din abundență în căpșuni și afine, după cum se arată și în studiu.

Rezultatele obținute în urma studiului pe 16.000 de femei care au fost monitorizate din 1976 până în 2001 au arătat că femeile care mănâncă multe afine și căpșuni au un declin mintal mult mai lent.

Femeile, care s-au oferit voluntar, au completat chestionare despre obiceiurile lor alimentare, iar în cazul celor care mâncau fructe de pădure, declinul mintal a fost întârziat cu până la 2 ani și jumătate.

„Acestea sunt primele dovezi că fructele de pădure pot încetini declinul cognitiv la femei.

Descoperirile noastre sunt foarte importante în domeniul sănătății publice, întrucât creșterea aportului de fructe de pădure este o schimbare ușor de făcut în alimentația adulților”, a declarat Elizabeth DeVore, coordonatorul cercetării, citată de către jurnaliștii de la Daily Mail.

Rezultatele sunt cu atât mai importante, în concepția savanților, cu cât îmbătrânirea populației, la nivel global, este în creștere.

„Le recomand tuturor oamenilor, de orice vârstă, să mănânce cât mai multe fructe de pădure, căpșuni sau afine, pentru că reprezintă o modalitate simplă, hrănitoare și delicioasă de a păstra sănătoase funcțiile creierului”, a declarat medicul Robert Graham, medic internist la New York Lenox Hill Hospital, pentru aceeași publicație.

Flavonoidele sunt niște antioxidanți care se pot găsi atât în fructele de pădure, căpșuni sau afine, cât și în citrice, ceai sau chiar în ceapă. Ele sunt recunoscute pentru că mai pot reduce și riscul unor boli de inimă, al diabetului și chiar al cancerului, într-o anumită măsură.

3 reguli importante privind fructele

Dat fiind faptul ca fructele de pădure sunt foarte sensibile, se recomandă o procesare atentă, dar rapidă. La cumpărare, alegeți fructele bine formate, cu înveliș lucios, deoarece fructele de pădure sunt foarte sensibile la atingere și încep să mucegăiască imediat după lovire.

Pentru curățare, așezați fructele într-un vas cu apă pentru scurt timp și lăsați să se scurgă pe un prosop de hârtie, pentru a elimina umiditatea și a evita zdrobirea lor. În frigider, fructele de pădure pot fi păstrate 1-2 zile.

„Creierul se îmbolnăvește din cauza noastră, pentru că nu știm să protejăm această „bijuterie” – Despre creier, cu cel mai mare neurochirurg din România :

Îmbolnăvirea creierului apare și atunci când ne izolăm în tabletă, în Facebook și în telefon, dar și pentru că nu facem câteva exerciții simple de respirație imediat după trezire.

Creierul suferă și dacă avem un mic dejun agitat, dacă mâncăm pe drum sau vorbind la telefon, dacă îl supunem unui efort continuu, fără să-i dăm nimic în schimb, a spus neurochirurgul Vlad Ciurea, la interviurile : Libertatea Live.

„Creierul are nevoie de aer curat, de mâncare sănătoasă, fără grăsime, dar cu un dulce bun, precum mierea. Creierului îi place ciocolata, are nevoie de apă, dar cel mai mult și mai mult îi place zâmbetul”, spune medicul care peste 50 de ani a operat creiere.

Profesor doctor Alexandru Vlad Ciurea a fost ani 10 ani directorul Spitalului de Urgență Bagdasar-Arseni, în care a lucrat 50 de ani. Neurochirurgul a făcut aproape 23.000 de operații pe creier, iar 17 ani a operat numai copii, cel mai mic având două zile.

Ne îmbolnăvim pentru că nu vorbim, pentru că ne izolăm

„Dacă ne izolăm în tabletă, în telefon, creierul se îmbolnăvește. Ați văzut cum traversează acum oamenii? Cu ochii tot pe Facebook. Noi suntem făcuți să trăim în grup, nu izolați”, mai spune neurochirurgul Vlad Ciurea.

Primii pași pentru un creier sănătos sunt foarte simpli și la îndemâna tuturor. Ne trezim devreme, facem câteva exerciții de respirație și bem două pahare de apă la temperatura camerei.

„Dimineața, trebuie să ne trezim cât mai devreme, să deschidem geamurile larg și să facem câteva exerciții de inspirație și expirație. Un profesor din Academia rusă, care a trăit o perioadă în Siberia, spune că se poate trăi 150 de ani cu aerul curat din Siberia.

Aerul acela să intre în plămân. Acele mici exerciții fizice ajută creierul să se încălzească, să pornească toate circuitele. Apoi, să bem două pahare de apă la temperatura camerei.

Primul este extraordinar, pentru că evacuează toate dejectele tubului digestiv. Al doilea pahar cu apă este foarte bun pentru că intră în circulație și pune «locomotiva» în mișcare”, mai spune neurochirurgul.

În timpul somnului, creierul nu doarme, ci funcționează ca să țină în activitate organele interne. Dar, mai face ceva foarte important.

Dacă un om se culcă având în minte o problemă importantă pe care nu știe cum să o rezolve, a doua zi dimineața are și răspunsul.

„A doua zi găsești rezolvarea. Deci, creierul a făcut conexiunea între gândire, judecată, memorie, iar dimineața ai ideea pe masă, pentru că mintea este liniștită. Deci, să nu stai nedormit”, subliniază profesorul Vlad Ciurea.

Creierul nu iubește grăsimea, tutunul și alcoolul, dar îi place ciocolata neagră

Țigările au același efect negativ asupra creierulului ca și asupra inimii. Micul dejun trebuie să fie liniștit, nu pe fugă și în picioare.

„Micul dejun trebuie luat în liniște, fără scandal, fără claxoane, fără a fi pe fugă, nu în picioare, fără elementele din jur care să te disturbe, fără țigară.

Să fie mai mult decât o relaxare, să fie o plăcere. Pledez pentru sucul de dimineață, din citrice, caroten și altele, care aduc și energie, și oligoelemente, care ajută la transmiterea în interiorul creierul. Este foarte important!”, subliniază Vlad Ciurea.

Este mai sănătoasă pentru creier carnea cu puține calorii decât slănina.

„Da, este rău pentru creier să mănânci carne. Dar, în cantități mici, carnea este perfect bună pentru întreg organismul. Cea mai bună este carnea cu calorii puține.

Carnea de curcan și de pește sunt cele mai bune. Creierul nu acceptă grăsimea, nu acceptă slană. O dată, de sărbători, merge.

Dar, în rest, nu duce la nimic bun”, mai spune medicul. Creierul nu suportă grăsimea, dar îi place dulcele. Nu orice dulce este însă bun, pentru că zahărul, de exemplu, îi face rău prin modificările chimice pe care le produce.

„Este de acord cu ciocolata cât mai neagră, non-siropată, merge perfect cât mai fresh. Apoi, cacao. Creierul iubește mierea, ca dulce”, explică neurochirurgul.

Prânzul trebuie să fie echilibrat, altfel sângele se ocupă prioritar de digestie Medicul Vlad Ciurea atenţionează că mesele nu trebuie să umple stomacul, pentru că, așa, sângele se ocupă mai mult de digestie.

În plus, neurochirurgul pledează pentru o hidratare cât mai bună cu apă, nu cu sucuri acidulate. Somnul este și el foarte important pentru sănătatea creierului.

„Nu este bine să mâncăm la prânz mult, pentru că tot sângele se duce în stomac, creierul rămâne ischemizat și ne apucă somnul.

Cine vrea să lucreze, trebuie să mănânce foarte puțin la prânz. Pledez pentru apă la temperatura camerei, nu sucuri acidulate.

Creierul are două puncte de activitate maximă: între 10.00 – 12.00 și 16.00 – 18.00. Dacă a obosit, putem să-i dăm un pic de cafea, pe care să o bem încet. Creierul așteptă să fie răsplătit cu un dulce bun, dar fără zahăr”, mai spune medicul.

Cel mai bun prieten al creierul este zâmbetul

Medicul atrage atenția că cel mai bun prieten al creierului nu este Facebook-ul, ci este zâmbetul. De aceea, este foarte important să alungăm tristețea, monotonia și să reușim să ne bucurăm.

Memoria nu trebuie lăsată să zacă

Uitarea, considerată boala vârstnicului, apare tot mai des la adultul tânăr și nu o putem trece cu vederea. Pentru a nu permite bolii uitării, Alzheimer, să se instaleze, creierul trebuie activat. Dialogul direct cu oamenii este foarte important.

„Să exersăm creierul, să vorbim în grup, să fim deschiși, să nu fim interiorizați.

Să ne plimbă, să facem călătorii, să urmărim lucruri care ne plac, să stăm în lume, să facem cuvinte încrucișate, puzzle. Să nu stăm pe loc, adică mintea să meargă încontinuu.

Să scriem, să citim. Merg circuitele, merge mintea, merge memoria. Memoria nu trebuie lăsată să zacă.

Mișcarea face foarte bine pentru creier. Este foarte importantă. Dacă ne mișcăm, existăm. Trei lucruri importante: vorbire, scriere, mișcare. Și încă ceva.

Am uitat să apreciem muzica adevărată și, mai grav, am uitat să dansăm. Dansul este dovedit că previne întâlnirea cu Alzheimer”, spune profesorul Ciurea.

Durerile de cap zilnice pot fi cauza îmbolnăvirii creierului :Persoanele care au zilnic dureri de cap trebuie să facă RMN, pentru că unele dureri cedează la calmante și altele nu. „Sindroamele migrenoase atestă modificarea vascularizației cerebrale.

Acestea trebuie investigate. Cea mai bună investigație este RMN, care descoperă dacă este leziune. O durere de cap care crește în intensitate arată că este ceva în cutia craniană care apasă pe structurile nervoase, dacă nu cedează la un calmant cam trei zile.

Durerea crește în intesitate și nu ai o explicație, atunci neapărat faci RMN”, adaugă profesorul Ciurea.

Din cauza oboselii poate apărea accidentul vascular cerebral.

În zilele noastre, tot mai mulți oameni suferă de epuizare nervoasă, pentru că solicită prea mult sistemul nervos.

Creierul este prea solicitat, alimentația este departe de ceea ce are nevoie, somnul este insuficient, iar în final, din cauza oboselii, poate apărea accidentul vascular cerebral, spune neurochirurgul.
În timpul somnului, creierul mobiliează un grup de „curățitori” care adună „gunoaiele” creierului și îndepărtează toate elementele nocive.

„Dacă au timp să-și facă treaba în timpul somnului, suntem frumoși și sănătoși. Dacă nu pot curăța, gunoaiele se acumulează și, crescând, opresc comunicarea între sinapse. Le-a blocat, și acesta este primul pas spre Alzheimer. Un somn bun la adult trebuie să dureze peste șase ore.

Atunci curăță creierul de gunoaie. Trebuie să ne ducem la culcare la ora 22.00, cu toate închise, TV și calculatoare, cu o carte frumoasă de literatură. Cel mai bun somn este între 22.00 și 24.00. Este dovedit”, mai spune neurochirurgul.

Accidentul vascular cerebral la tineri este rezultatul unei vieți dezordonate.