Amuly a lansat un nou videoclip pentru cel mai clasic album al său, Blindat

Amuly continuă seria videoclipurilor pentru piesele sale de pe cel mai clasic album de hip-hop pe care l-a lansat până acum – Blindat – cu videoclipul piesei Arăbete, una dintre cele mai accesate piese de pe acest material, pe platformele de streaming.

Piesa Arăbete este presărată de influențe orientale și se va remarca, cu siguranță, în rândul tinerilor ascultători. Albumul Blindat s-a bucurat de popularitate încă din momentul lansării, ajungând cu 21 dintre cele 23 de piese în Top 50 Spotify România. Printre piesele cu videoclip de pe album se mai numără și Muzica, Intro, Iraq, Să Sară, Răsfățat, Phone Call și Kurt Cobain.

”Blindat este albumul meu clasic, reprezentându-mă enorm și reușind să exprime lucruri personale mai bine decât ceea ce am făcut până acum. Am vrut să scot în evidență că, indiferent de cât de greu mi-a fost, muzica m-a făcut să fiu imun și să trec peste orice. De aici, și numele albumului – că am simțit că nimic nu mă mai poate atinge sau doborî”, spune Amuly.

Amuly este un artist cu puternice rădăcini hip-hop, ce reprezintă sclipirea combinației dintre old school și new school. Timbrul recognoscibil, dicția curate și vibe-ul fresh determină și cei mai mari piloni ai industriei să admită evoluția muzicii. La sfârșitul anului acesta, a lansat cel mai clasic album al său, Blindat. În mai puțin de 24 de ore de la lansare, 21 de piese de pe album s-au aflat în Top 50 Spotify România – cea mai ascultată piesă de pe material având, numai pe Spotify, 870.000 de stream-uri.

Cea mai cunoscută piesă a artistului, până în acest moment, a acumulat peste 30 de milioane de vizualizări pe YouTube, fapt care atestă, încă o data, confirmarea sa în mediul urban. Printre artiștii cu care a colaborat se numără inclusiv nume mari, precum: Connect-R, Deliric, Killa Fonic, Ian, Azteca.

Păreri?

O melodie memorabila si o artista celebra. Rezultatul este uimitor

Muzica buna ramane vesnica chiar daca anii trec peste anumite melodii. Acestea raman vesnice si sunt in continuare cantate de catre alti artisti care isi impun stilul unic pe acele melodii.

Spre exemplu in clipul postat mai sus o putem asculta pe celbra artista Miley Cyrus care a tinut sa le arate fanilor sai cat de bine canta si ce spectacol stie sa faca.

Aceasta canta in acest clip celbra melodie „Jolene” care a facut inconjurul lumii, fiind si acum la fel de apreciată de public.

Reactiile fanilor nu au intarziat sa apara, iar vizualizările au curs rapid, numarand in acest moment peste o suta de milioane.

Actriţa şi cântăreaţa Miley Cyrus (24 de ani) a povestit într-un interviu pentru CBS că rolul Hannah Montana din producţia Disney cu acelaşi nume a afectat-o la nivel psihic.

Într-un interviu pentru CBS, actriţa şi cântăreaţa americană Miley Cyrus (24 de ani), a mărturisit că rolul din serialul Disney „Hannah Montana“ a afectat-o la nivel psihic şi spune că are probleme de identitate personală.

„America parcă ar fi mătuşa mea care-mi spune: «Ştii, creşti foarte repede, iar noi nu vrem să te vedem maturizându-te atât de rapid». Cred că oamenii au iubit-o pe Hannah Montana pentru că ea părea extrem de reală“.

De asemenea, vedeta spune că linia dintre cele două întruchipări ale sale a început să fie neclară în momentul în care a pornit un turneu ca fiind Hanah Montana şi Miley Cyrus în acelaşi timp.

Întrebată cum a reuşit să manevreze acea situaţie, a răspuns:

„Din cauza asta ceva e greşit la mine acum şi cred că acest lucru a dăunat foarte mult psihicului meu ca persoană adultă“.

N-am realizat că filmând acel videoclip îmi voi da seama cine sunt eu cu adevărat. Mi-a schimbat viaţa. Am simţit că din acel moment, acea barieră, acea linie despărţitoare între cele două întruchipări ale mele a devenit foarte clară“, a spus cântăreaţa.

Videoclipul „Wrecking Ball“, combinat cu show-ul controversat făcut de artistă pe scena Video Music Awards 2013 a catapultat-o pe cântăreaţă într-un cu totul alt teritoriu artistic şi i-a conferit o nouă identitate în faţa fanilor ei, dar i-a adus şi multe critici:

„Am fost judecată foarte tare pentru acele apariţii, însă, sunt OK cu asta. Am citit recent cartea lui Hillary Clinton „What Happened“, iar acum văd lucrurile dintr-o cu totul altă perspectivă. Întotdeauna îmi spun că: «Dacă ea poate pierde nişte alegeri importante, şi eu pot face asta“.

Miley Cyrus a ţinut să precizeze, de asemenea, că nu regretă nicio decizie cu privire la cariera ei artistică, citând un slogan al studioului de yoga la care obişnuieşte să meargă:

„Cu cât îţi iubeşti mai mult propriile decizii, cu atât ai mai puţină nevoie ca oamenii din jurul tău să o facă“ şi a adăugat faptul că a învăţat foarte multe lucruri din criticile aduse.

Cântăreaţa şi actriţa americană Miley Cyrus a devenit cunoscută datorită rolului principal din serialul pentru adolescenţi „Hannah Montana“.

Fiica interpretului de muzică country Billy Ray Cyrus, ea şi-a lansat în 2013 cel de-al patrulea album, „Bangerz“, care include hituri precum „We Can’t Stop“ şi „Wrecking Ball“, care au fost promovate prin clipuri provocatoare.

România 100: filme românești clasice cu intrarea liberă la TIFF 2018

Cea de-a 17-a ediție a Festivalului Internațional de Film Transilvania celebrează Centenarul Marii Uniri printr-o selecție de opere reprezentative pentru trecutul extrem de diversificat al filmului românesc. Filme populare sau rarități din perioada comunistă, producții de gen, drame istorice sau de actualitate, cele șapte titluri din secțiunea Romania 100 au toate datele să activeze nu doar nostalgia generației care a crescut cu ele, ci și curiozitatea unui public tânăr, familiarizat poate doar cu celebritatea marilor actori români din distribuție. Programul e prezentat în parteneriat cu site-ul Cinepub și Arhiva Națională de Film, iar intrarea va fi liberă.
Răscoala (1965), filmul care i-a adus regizorului Mircea Mureșan Premiul pentru debut la cea de-a 20-a ediție a Festivalului Internațional de Film de la Cannes, a fost prima propunere a României la Oscarul pentru Cel mai bun film străin. Un titlu de referință pentru cel mai popular gen al filmului românesc, drama istorică, filmul ilustrează realitățile lumii rurale româneşti din primul deceniu al secolului al XX-lea și reconstituie, cu mii de figuranți, un moment istoric esențial anterior Marii Uniri, Răscoala țăranilor din 1907. Ecranizarea romanului omonim scris de Liviu Rebreanu a fost văzută de 5 milioane de spectatori, iar din distribuție au făcut parte legendarii Ilarion Ciobanu, Ion Besoiu, Amza Pellea, Colea Răutu, Ernest Maftei, Ștefan Mihăilescu-Brăila, Constantin Codrescu, dar și celebrul bariton Nicolae Secăreanu, aflat în acel moment la primul rol din cariera sa cinematografică.
La polul opus, Gaudeamus Igitur (1965) este un film de actualitate, regizat de Gheorghe Vitanidis și turnat în Cluj-Napoca. Povestea unor tineri absolvenți de liceu care aspiră la un parcurs universitar în orașul considerat unul dintre cele mai puternice centre academice din România este nu doar prilejul de a descoperi cum arăta Clujul în anii ′60, ci și șansa de-a o vedea pe Anna Széles, distinsă în acest an cu Premiul pentru întreaga carieră la TIFF, într-un rol mai puțin cunoscut. Alături de ea, Dem Rădulescu, Sebastian Papaiani și Ștefan Iordache completează galeria de mari actori din distribuție.
O surpriză pentru amatorii de trufandale cinematografice este debutul în lungmetraj al lui Mircea Veroiu, cunoscut pentru ecranizările sale după opere clasice, cu un neașteptat thriller polițist. În Șapte zile (1973), Mircea Albulescu, Irina Petrescu și Victor Rebengiuc interpretează trei personaje prinse într-un triunghi amoros și o intrigă de spionaj industrial, iar regretatul Adrian Enescu, premiat la TIFF în 2013 pentru întreaga carieră, compune aici prima lui coloană sonoră pentru un film.
O producție de gen este și extrem de popularul Explozia (1973), regizat de regretatul autor al seriei B.D., Mircea Drăgan, decedat anul trecut. Veritabil action movie, cu un suspans pe muchie de cuțit, acest film spectaculos în care nu s-au folosit trucaje a fost inspirat de o poveste reală: în 1971, incendiul izbucnit pe nava „Poseidon” risca să provoace o explozie ce ar fi dus la distrugerea orașului Galați și a Combinatului Siderurgic. Distribuția este de top, în frunte cu Gheorghe Dinică, în rolul antologic al lui Gicu Salamandră, secondat, printre alții, de Radu Beligan, Toma Caragiu, Jean Constantin, Dem Rădulescu, Draga Olteanu Matei și Florin Piersic.

Comedia romantică este reprezentată în acest program de recuperări cinematografice de unul dintre cele mai populare filme ale anilor ′80, Fata Morgana (1981) de Elefterie Voiculescu. Nelipsit de netezirile moralizatoare specifice filmelor din epocă, debutul lui Voiculescu își păstrează intacte cel puțin trei puncte de atracție. Un personaj masculin atipic – petrecăreț, afemeiat și cu o aură irezistibilă de bad boy. Magnetismul zdrobitor al protagoniștilor (Dinu Manolache și Diana Lupescu), cărora le datorăm și una din rarele scene de sex văzute într-un film din comunism, pe cît de eliptică pe atît de îndrăzneață. Și, nu în ultimul rînd, șlagărul pop de pe soundtrack, La fereastră, care se downloadează nostalgic și astăzi.
Două rarități completează programul România 100, filme de actualitate cu și despre tineri, regizate de doi cineaști din generații diferite: Ultima noapte a copilăriei (1966) al regizorului clujean Savel Stiopul și Muntele ascuns (1974), debutul lui Andrei Cătălin Băleanu. Ambele filme sondează frontal abisul psihologic al adolescenței, având ca figură centrală un băiat forțat să se maturizeze după divorțul părinților săi, și au adus, la vremea respectivă, un suflu proaspăt în cinematografia română grație unui simț vizual aparte, stilului de filmare ciné-vérité și actorilor tineri și neprofesioniști din distribuție. Muntele ascuns este debutul în cinema al popularului actor Horațiu Mălăele, care va fi prezent la festival.
Romania 100 la TIFF va însemna și lansarea unei expoziții dedicate centenarului. O selecție de reproduceri ale unor fotografii din prima jumătate a secolului XX, din colecția Sorin Nica, Photo Historia promite o incursiune în viața țăranilor români din acea perioadă și redescoperirea unor locuri emblematice, în forma în care arătau acum aproape 100 de ani. Expoziția debutează în prima zi de festival și va putea fi vizitată la Muzeul de Artă din Cluj pe toată durata TIFF.17

Păreri?